AL DOILEA JOB

 

Am aflat luna trecută din media că “Poliţiştii au primit cale liberă de la Agenţia Naţională de Integritate să se angajeze în sectorul privat sau să-şi deschidă PFA-uri, având grijă, însă, ca al doilea loc de muncă să nu aibă nicio legătură cu atribuţiile pe care le au când îmbracă uniforma statului”. Reprezentanţii unuia din sindicatele poliţiştilor a cerut punctul de vedere al ANI „…deoarece reprezentanţii serviciilor Resurse Umane oferă informaţii greşite poliţiştilor, spunându-le că încalcă Statutul Poliţistului dacă desfăşoară activităţi remunerate în sectorul privat”. S-a răspuns că, potrivit Legii 284/2010 funcţionarii publici cu statut special pot exercita funcţii în alte domenii de activitate din sectorul privat „care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuţiile executate ca… funcţionar public cu statut special, potrivit fişei postului.” Iar ziaristul adaogă faptul că sindicaliştii sunt de părere că „luarea unui al doilea job ar putea fi răspunsul pentru înlăturarea corupţiei”

În finalul articolului chiar şeful sindicaliştilor afirmă: ”Noi nu suntem de acord cu ideea unui al doilea loc de muncă pentru poliţişti…”.

Exact în clipa aceea mi l-am închipuit pe poliţistul Ics O. Igrecescu stând la birou, cu fişa postului în dreapta şi nomenclatorul de meserii în stânga, căutându-şi un al doilea job, care să nu intre în incompatibilitate cu primul. Aglomeratorist, începe el căutarea. Animator. Ha-ha! Asta-i chiar bună. Ce ar zice şeful meu văzându-mă cum îmi arăt muşchii într-un club de noapte? Şi nici nu intră în contradicţie cu fişa postului. Din aia nu rezultă că primeşti bani ca să te fâţâi mai mult sau mai puţin dezbrăcat, dar nici că în timpul serviciului nu ai voie să te dezbraci. Arhondar, baby sitter. Ar merge. Oricum avem sarcini atât de multe încât zice lumea că suntem „moaşe comunale”. Cap de masă, cărăuş, ciontolitor circulatorist. Pentru mine merge asta cu circulatoristul, doar nu lucrez la rutieră ca să fiu incompatibil. Cizelator. Nu e de mine, că nu sunt şef. Şi conceptor, tot pentru şefi merge. Debitor-eboşator… Parcă aia cu debitatul s-a cam învechit. Defectolog. Cam multe se potrivesc şefilor. Degustător. Asta e „valabilă” pentru agenţii de circulaţie. Vine omul la serviciu mirosind a vin. Şeful sare cu fiola pe el: Ştii că nu ai voie să consumi băuturi alcoolice înainte de intrare şi în timpul serviciului? Ştiu, răspunde omul refuzând să sufle în fiolă. Şi nu am consumat. Am dus vinul până la papilele gustative şi apoi… Până să afle „cel mare” că degustătorii nu beau, se aude până dincolo de minister. Exarh, fascinar, figurant. Se duce copilul la şcoală şi-l întreabă învăţătoarea: Ionele, ce lucrează tatăl tău? Figurantul de tata, răspunde piciul, este poliţist. Sună a banc, nu? Ghemuitor, haham, hatip, jonctor, legător de sarcină. Asta cred că este pentru medicii militari, că trebuie ceva cunoştinţe. Bătător? Hai nu! Asta chiar e bună! Mai ales că în anumite ceasuri din slujbă probabil ai fi pus să lucrezi „ca la poliţie”. Şi să te prezinţi aşa: poliţistul Vasilică, în timpul liber de meserie „bătător”. Machior? Machior nu! Mai „macheşte” omul, dar în niciun caz până ajunge „profesionist”. Majghian, marangoz călăfătuitor. Asta cred că au băgat-o special pentru poliţiştii din Calafat. Să fie la ei, acolo! Melamed, melanjorist, nămolar. Iar asta e pentru cei de la Techirghiol şi pentru cei de la Eforie. Dar şi pentru băieţii şi fetele de la ţară, de la rurală. Tot nămolul din lacurile Techirghiol, Tuzla şi Nuntaşi nu face la un loc cât cel de pe uliţele câtorva comune de la noi. Dacă le dă şi bani în plus pentru meseria de nămolar, mai merge. Nursă de psihiatrie. Te duci la şef la 16,05: ”Vă rog să-mi daţi voie să plec, pentru că la 16.30 trebuie să fiu la celălalt serviciu. Sunt nursă.” „Ce eşti?”, întreabă şeful. Nursă la psihiatrie. A doua zi te caută cu „personalul” de la Palazu Mare să vadă dacă eşti „cu capul”.

Bulă a fost minciună, iar Garcea un mic copil pe lângă ce subiect de banc inepuizabil ar fi poliţistul cu mai multe joburi. Dacă l-ar înjosi numai asta pe poliţist, că se fac glume pe seama muncii lui cinstite, tot n-ar fi mare lucru. Dar în loc să stopeze corupţia, cum spunea ziarul, ruperea poliţistului în două ar creşte şi mai mult posibilitatea celor necinstiţi de a deveni şi mai necinstiţi. Refuz să crede că pentru poliţistul-taximetrist sau agent de pază se încearcă elaborarea unei legi care să-i scoată pe poliţişti din statutul lor, din codul lui deontologic, din mândria lor de oameni cinstiţi. Sindicalistului obişnuit din poliţie nu i-a reproşat nimeni că în timpul liber face pe frizerul la prieteni şi cunoscuţi în garsoniera strâmtă moştenită de la părinţi. Şi nici că în curte creşte prepeliţe, melci, struţi sau chinchila. Eu cred că o asemenea lege ar fi pentru acea parte de funcţionari publici cărora nu le mai ajunge timpul pentru cheltuitul banilor, nu mai au loc de vize spre ţări exotice prin paşapoarte, iar SUV-urile li se par prea mici.

Pe de altă parte cred că nu toţi poliţiştii ar fi la fel de avantajaţi de această măsură. S-ar crea discrepanţe mari, vizibile, pe nedrept, între veniturile unora şi ale altora. Poliţiştii de la Cerchezu, Dobromir, Vulturu sau Gîrliciu nu ar găsi un al doilea job la fel de uşor şi bine plătit ca cei de la Mamaia, Constanţa sau Mangalia pentru simplul motiv că acolo economia este sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire, vorba cuiva. Să presupunem însă că ar găsi. Tehnician veterinar, să zicem, că nu vine în niciun fel în contradicţie cu fişa postului şi am pus băşcălia deoparte. Unde merge el atunci când taurul de la societatea la care are al doilea job şi-a rupt piciorul, în comună o bătrână a fost tâlhărită, iar el este singur la post? Serviciu este şi unul şi celălalt, ambele la fel de importante. La cel mai bine plătit? Atunci care este al doilea job? Cine va putea să stea după fiecare poliţist în parte pentru a şti exact ce face el acolo unde a fost angajat, dacă este sau nu în contradicţie cu fişa postului de la poliţie? Poate ea, acea fişă a postului, să fie atât de mare, de cuprinzătoare, încât să „despartă apele”? Adică să spună cu care dintre sutele de meserii este compatibilă sau nu? Pentru a le compara ar fi nevoie de fiecare fişă a postului de la al doilea job care, de fapt, este confidenţială.

Ştiu că este nevoie de bani mai mulţi în aproape toate familiile de poliţişti, îi cred în stare să se sacrifice pentru ei muncind până la epuizare, dar nu cred că aceasta este soluţia. Sindicatele şi toţi aceia care spun că le doresc binele trebuie să lupte pentru obţinerea unor salarii de poliţist mai bune, care să le asigure un trai decent, nu să-i facă „slugă la doi stăpâni”, cum se spune în popor.

Şi pentru că noi, poliţiştii, am fost capabili întotdeauna să facem haz de necaz, am să închei cu un banc pe această temă. Cică poliţistul, în timpul liber, lucra 3-4 ore pe un stivuitor într-un depozit pentru că banii din salariu nu îi ajungeau. Patronul îl plătea, dar contract de muncă nu-i făcuse, aşa cum se mai obişnuieşte. Noaptea, fiind în patrulă, îmbrăcat în uniforma de poliţist, vede un lucrător din depozitul respectiv, având faţa vopsită cu cremă neagră, sărind gardul depozitului cu un sac în spate. Stai! Ce faci aici? strigă poliţistul. Ce să fac, colega? răspunde hoţul. Îmi completez şi eu veniturile ca dumneata. Adică tot… „la negru”, zice el arătându-i poliţistului cu degetul arătător obrazul.

Cms. şef ( r )

Adrian Nicola

Leave a Reply