La Bibliotecă în Constanţa veche

 Un deziderat al constănţenilor, din perioada interbelică, era cel al înfiinţării unei biblioteci publice; realizarea sa este legată de numele a două persoane: primarul Aurel Vulpe şi prima bibliotecară, Viorica Petru.

biblioteca veche

 La 16 februarie 1931, “Consiliul Municipal din Constanţa, pătruns de importanţa unei biblioteci comunale în localitate”, a aprobat infiinţarea ei.[1] Un contemporan scria atunci în ziarul “Dacia”: “A plutit deasupra Consiliului un spirit de superioară intelectualitate. Glasul unui exponent al acelor năzuinţi pentru un “mai bine” cultural, care se irosesc în conglomeratul etnic, cu aspre tendinţe materialiste ce alcătuiesc oraşul Constanţa, a răscolit suflete obosite şi a înviorat tendinţe generoase, de multă vreme adormite. Aşadar, d. Aurel Vulpe a propus şi Consiliul a admis crearea unui fond de 100.000 lei pentru înfiinţarea unei biblioteci municipale.”[2]

 La 19 iulie 1931, în localul Primăriei Municipiului Constanţa are loc o şedinţă, cu participarea directoarei Liceului de fete, Valentina Boteanu, a directorului liceului Mircea cel Bătrân, G. Coriolan, profesorului universitar C. Brătescu, profesorului I. Fodor, avocatului N. D. Chirescu şi a primarului A Vulpe, în urma căreia se hotăra că: “biblioteca va lua fiinţă neîntârziat, în localul Primăriei municipiului”, iar de activitatea ei se va ocupa un comitet permanent.[3]

Se începe apoi dotarea cu mobilierul necesar, şi se solicită instituţiilor diverse, sprijin material. Interesant este că se solicită donaţii de cărţi de la cele 11 consulate din localitate, cărora li se trimite o frumoasă scrisoareîn acest sens; din cea adresată consulului Franţei,  reţinem frazele următoare: “Comisiunea interimară a municipiului Constanţa a hotărât să înfiinţeze în acest oraş o bibliotecă comunală, care să conţină pe lângă cărţi şi reviste româneşti, cele mai reprezentative opere ale literaturilor străine. Date find strânsele legături ce ne unesc ţările, dorim să avem în biblioteca noastră o colecţie de autori francezi clasici şi moderni. Cum procurarea acestor cărţi şi reviste pe cale comercială ar însemna pentru o bibliotecă abia în  formare  o cheltuială greu suportabilă, vă rugăm să binevoiţi a interveni pe lângă Ministerul Instrucţiunii Publice din Paris, pentru a ni se încredinţa o colecţie de cărţi arătate mai sus”[4].

 Primii care răspund sunt consulul Franţei din localitate, cel al Italiei şi vice-consulul Cehoslovaciei; ultimul, pe lângă donaţia de cărţi trimite şi o expunere însoţită de fotografii, a bibliotecii comunale din cartierul Vinohrody – Praga.[5] În acest context, când se adunau cărţi în limbi străine era firesc să fie angajată o cunoscătoare a limbilor străine, aşa cum se recomanda Suzana T. Boteanu, ce locuia atunci în str. Traian nr. 19[6].

 Deschiderea oficială a bibliotecii era anunţată pentru ziua de 1 aprilie 1932: “biblioteca se va instala într-o aripă a palatului municipal şi va fi pusă sub conducerea   d-lui profesor Carol Blum.”[7]

 Ca multe alte iniţiative frumoase însă şi aceasta avea să cadă în uitare  o vreme, astfel că biblioteca este “reînfiinţată” în anul 1935, iar primul său regulament este datat 5 octombrie 1937.[8] Încă din noiembrie 1933 se încheiase un contract cu moştenitorii lui I. N. Roman, pentru ca biblioteca să fie găzduită în casa sa din str. Carol nr. 115, contractul fiind prelungit apoi, în anul 1937.[9]

În ceea ce priveşte asigurarea fondurilor necesare unei asemenea instituţii, amintim două mărturii din epocă. Din referatul întocmit de bibliotecara Viorica Petru, spre a obţine “fondul necesar achiziţionării de noi volume: a se ţine seama că Biblioteca municipiului Constanţa are ca prim scop a deveni o bibliotecă regională: să cuprindă în primul rând tot ceea ce s-a scris în cursul veacurilor despre Dobrogea şi de către dobrogeni în toate domeniile.”[10] Iată şi un fragment dintr-un  articol apărut în 1940: “Sala bibliotecii municipale, condusă cu mult devotament de dna Viorica Petru, o distinsă şi activă scriitoare, capătă în fiecare zi tot mai mulţi cititori. Amatorii de cărţi bune se înmulţesc în fiecare săptămână, însă din păcate biblioteca nu poate satisface toate cererile şi vina o poartă marele public cât şi conducerea municipiului, care consideră biblioteca, ca o anexă fără importanţă, punând-o pe un plan inferior altor preocupări. Cetăţenii oraşului sunt de învinuit pentru lipsa lor de interes pe care o manifestă bibliotecii, faţă de care ar trebui să fie cât mai darnici, dându-i sprijinul material de care are nevoie pentru cumpărarea cărţilor. În ce priveşte conducerea municipiului, nu trebuie să ascundem faptul că bugetul municipal este extrem de zgârcit la capitolul culturii.”[11]

Războiul aduce şi bombardarea oraşului, una dintre bombe distrugând o parte din clădirea lui I.N. Roman, astfel că, în grabă cărţile au fost evacuate în mod provizoriu, într-o sală a şcolii primare nr. 2, iar mai apoi au fost adăpostite la Cazinoul municipal, unde s-a început reinventarierea lor.[12]

 La 18 noiembrie 1942 colonelul Nicolae Oprescu, primarul de atunci al Constanţei, aproba prin decizie, “Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea bibliotecii municipiului Constanţa”; faţă de cel din anul 1937, acesta era mult mai bine elaborat şi mai complex, fiind întocmit “după regulamentul de serviciu al municipiului Timişoara”.[13] Ca mai toate celelalte regulamente şi acesta va fi modificat după război şi anume la 2 mai 1946, în vremea primarului Ion Popescu.[14] Iată în continuare  textul regulamentului amintit mai sus:

Regulament intern de funcţionare a bibliotecii Municipiului Constanţa

Biblioteca Municipiului Constanţa funcţionează cu două secţii.

Biblioteca Centrală (Depozitul), Secţia de împrumut.

1). Oricine poate frecventa Biblioteca în urma înscrierii pe baza legitimaţiei eliberată de o autoritate publică.

2). În zilele şi la orele fixate prin alăturatul orariu oricine se poate înscrie pentru frecventarea Bibliotecii Centrale sau pentru a lua cărţi de la secţia de împrumut, după ce în prealabil va lua act şi va iscăli de conformarea la normele fixate de regulamentul de faţă, va plăti taxa fixată şi garanţia contra chitanţă şi va primi o carte de înscriere nominală.

3). La 1 Aprilie al fiecărui an cartea de înscriere la bibliotecă trebuie preschimbată contra taxei de 10 lei.

Persoanele care iau cărţi de la biblioteca de împrumut sunt obligate a le restitui la data fixată de împrumutare; şi nu se admite nici un motiv de întârziere, cărţile fiind puţine, ele nu pot fi blocate până la infinit la un singur cetitor. În caz de nerespectarea consemnelor se iau măsurile indicate mai jos:

-  La prima abatere se suspendă dreptul de a împrumuta cărţi de timp de 6 luni.

- La a doua abatere se confiscă garanţia şi se urmăreşte cu ajutorul organelor judiciare conform legilor în vigoare pentru apărarea patrimoniului public, restituirea volumelor şi sancţionarea vinovatului.

Nu se poate împrumuta decât un singur volum pe timp de 7 zile chiar dacă lucrarea cuprinde două sau mai multe volume.

4). Cărţile şi revistele din biblioteca centrală pot fi consultate pe loc de cei înscrişi şi numai în orele de bibliotecă; nici o carte nu poate fi luată acasă.

a. Cei ce subliniază sau rup foi, planşe din cărţi şi albume vor plăti stricăciunile în raport cu valoarea cărţii plus 1.000 lei, dresându-se pe loc proces-verbal.

b. Pentru măzgălirea repetată a cărţilor se va percepe jumătate din valoarea volumului plus 1.000 lei.

c. Pentru ruperea foilor se va percepe întreaga valoare a volumului plus 1.000 lei şi se va aplica excluderea pe timp de 6 luni.

d. Cei ce îşi însuşesc volumele şi sunt dovediţi, pierd pentru totdeauna dreptul de a frecventa biblioteca plătind amendă valoarea volumului plus 3.000 lei.

e. În caz de nevoie se va face apel şi la organele judiciare.

5). În sala de lectură nu se fumează.

  1. Nu se stă de vorbă.

       b.    “                 “           cu funcţionarul decât atunci când i se cere o informaţie.

c. Dacă atrăgându-li-se cetitorilor atenţia asupra paragrafelor a, b, c, d, e din punctul 4 şi a, b din punctul 5 de două ori fără nici un rezultat, bibliotecarul are dreptul să-i elimine din sală pentru restul orelor sau să aplice excluderea.

6) Numerele revistelor şi periodicelor noi nu pot fi consultate decât câte unul odată, aşa fel ca toţi cei ce doresc să le consulte într-aceiaşi zi să aibe posibilitatea s-o facă.

7) La intrarea în bibliotecă toată lumea este obligată de a arăta cartea de înscriere garderobierului de serviciu, a lăsa paltonul şi pălăria, servieta la garderoba contra unei fişe numerice, a iscăli registrul de prezenţă, după care va primi bilete de cerere a cărţilor, maximum două odată, contra fişei de la garderobă, iarna, contra legitimaţiei personale vara. La plecare înapoiază biletele de cerere vizate de bibliotecar de restituirea cărţilor consultate primind fişa de la garderobă.

x

Orele de funcţionare ale Bibliotecii de împrumut vor fi următoarele:

Biblioteca de împrumut: înscrieri Lunea şi Miercurea de la 9 la 12. Se fac excepţii pentru funcţionari şi muncitori care se pot înscrie sâmbăta între orele 16 şi 18.

Împrumută cărţi la cei înscrişi Marţea şi Vinerea între orele 15 şi 19,30.

Biblioteca Centrală, funcţionează pentru cetitori în fiecare zi de la orele 16 la 20. Ore de lucru pentru funcţionari Marţea şi Vinerea de la 9 la 12.

Pinacoteca, şi Secţia de stampe şi documente pot fi vizitate în fiecare zi în orele de funcţionare a bibliotecii sus-menţionate.

În cazul când se va ordona deschiderea pinacotecii şi în zilele de Duminică conform legii repausului Duminical se va da liber funcţionarilor o zi întreagă în cursul săptămânei. În caz că sunt anunţate vizite de grupuri sau persoane din afară de oraş se va face excepţie la orele indicate.

Informaţii, reclamaţii şi înscrieri se fac numai în zilele şi la orele indicate.

Conform regulamentului de funcţionare al bibliotecii pe lângă persoanele făcând parte din Comitetul de conducere al Bibliotecii în mod oficial, adică, Primarul, Secretarul General al Primăriei, Directorul Serviciului financiar, Directorul Serviciului Cultural Municipal şi Bibliotecarul principal, vor mai fi alese cu titlul consultativ permanent, conducătorii bibliotecilor mai însemnate din oraş, iar cu titlul consultativ periodic nouă sau zece persoane din diverse profesiuni intelectuale reprezentanţi ai opiniei cetăţenilor Municipiului în chestiunile bibliotecii.

Biblioteca va avea în luna Iulie a fiecărui an luna de vacanţă, în care timp se va proceda la desprăfuirea, curăţirea şi revizuirea colecţiilor[15].

Era începutul unei instituţii de mare importanţă în viaţa oraşului nostru, căreia şi acum trebuie să îi acordăm respectul şi grija ce i se cuvin.

                                                                                         Dr. Constantin Cheramidoglu



[1] Ibidem, dosar 13/1931, f. 30.

[2] “Dacia”, an XVIII, nr. 38/8 martie 1931, p. 1.

[3] S.J.A.N. Constanţa, fond Primăria Constanţa, dosar 13/1931, f. 5.

[4] Ibidem, dosar 13/1932, f.10.

[5] Ibidem, dosar 13/1931, ff. 3, 4, 9, 24; dosar 13/1932, f. 19.

[6] Ibidem, dosar 13/1932, ff. 17, 18.

[7] “Dacia”, an XIX, nr. 27/13 martie 1932, p. 4.

[8] S.J.A.N. Constanţa, fond primaria Constanţa, dosar 12/1938, f. 50.

[9] Ibidem, dosar 11/1935, f. 2; dosar 10/1937, f. 38.

[10] Ibidem, dosar 12/1938, f. 1.

[11] “Dacia”, an XXVI, nr. 3/3 martie 1940, p. 2.

[12] S.J.A.N. Constanţa, dosar 41/1942, f. 19.

[13] Ibidem, f. 74-78.

[14] Ibidem, dosar 30/1946, f. 26.

[15] Ibidem, dosar 11/1943, f. 143-145.