Reforma Poliţiei în perioada interbelică (2)

    Alte noi amănunte despre modificările preconizate au fost publicate la 24 ianuarie 1929 în aceeaşi publicaţie. De data această cititorii erau informaţi despre centralizarea poliţiei judiciare. „Eri după amiază sa întrunit sub comisia restrânsă pentru organizarea unei poliţii judiciare în capitală. Au luat parte la şedinţă d-nii avocat I.Gr. Perieţeanu. Deputat, general Nicoleanu, N. Milozi directorul general al Poliţiei Capitalei, R. Voinescu Zguriadescu, şi restul comisiei. De asemeni au mai luat parte d-nii Viforescu, consilier la Înalta Curte de Casaţie, procuror general Cernescu, prim- procuror Codin Ştefănescu. După discuţiuni ample sa decis ca viitoarea organizare a poliţiei judiciare să fie făcută pe baze de centralizare, după sistemul adoptat în ţările apusene. S’a hotărât ca ante-proectul de lege să fie întocmit în acest sens. În acest ante-proect se va preciza amănunţit atribuţia precum şi mecanismul detaliat al funcţionării poliţei judiciare.  Viitoarea şedinţă a subcomisiei va avea loc când acest ante-proect va fi terminat”.

Legat de acest subiect, cotidianul constănţean ”Dobrogea Jună” a publicat la 2 februarie 1929, un interviu cu Leon Panaitescu, prefectul de poliţie la acea vreme al oraşului Constanţa. Redăm mai jos respectivul material, prin care ziaristul Ion N. Deployeni a oferit posibilitatea prefectului de poliţie Leon Panaitescu să explice constănţenilor modificările aduse de acesta cu privire la asigurarea pazei poliţieneşti a oraşului.  ” Din relatările zilnice ale acestui ziar cititorii noştri au luat cunoştinţă că, odată cu schimbarea guvernului, dl. Leon Panaitescu, simpatica figură a baroului local, a fost numit prefect de poliţie în locul d-lui Al. Negrea. De asemenea, cititorii noştri nu au scăpat desigur din vedere că, aproape în nici un oraş din ţara românească, nu se înregistrează atâtea furturi , spargeri, agresiuni şi alte infracţiuni la codul penal, câte se petrec la Constanţa.

  Pe de altă parte venirea lui Leon Panaitescu în fruntea prefecturii de Poliţie, iar pe de alta insuficienţa şi nesiguranţa pazei poliţieneşti ne-au făcut să avem o convorbire cu noul titular al precturii de poliţie în legătură cu subiectul care ne interesează.

  M’am dus în acelaşi scop la prefectura de poliţie, unde din primul moment am remarcat schimbări mari, faţă de ceea ce era în trecut. Nu e vorba de mobilier, de aranjamenteul lor, de schimbarea destinaţiei cuterei sau cutărei cancelarii, este vorba de schimbările care mai mult se simt decât se văd. O atmosferă de disciplină în personalul inferior înlociueşte aroganţa şi impertinenţa cu care erai întâmpinat , cu puţină vreme înainte, atunci când păseai pragul acestei instituţiuni în care respectul şi demnitatea cetăţenească trebuiai să fie respectate.

  Prin cancelarii şi în servicii ordine, activitate şi legalitate . O mână de fier, o mână invizibilă în care încare întrezăreşti spiritul drept şi conştiincios al noului prefect de poliţie, îşi marchează pretutindeni prezenţa.

  Cerberul care străjuia uşa pe frontispiciul căreia stă scris cabinetul prefectului nu mai este acolo ca să oprească intrarea celor ce nu sunt de-ai noştri”.

   Ştiind însă din trecut că la prefectul de poliţie nu ai voie să intri neanunţat ca să nu-l prinzi în situaţii jenante sau convirbri oculte cu partizani politici, îl caut totuşi pe Memet (străjerul uşei prefecturale) şi îl găsesc îndeplinind o misiune maidemnă şi mai folositoare: îndeamnă pe fiecare petiţionar sau reclamant spre serviciile respective, conducându-l din birou în birou, la înregistrăr, vize, legalizări prin labirintul de cancelarii pedinte de această instituţie. (…)

    Mă îndrept spre cabinetul  prefectului. Bat la uşă. Mi se răspunde: intră şi pătrund înăuntru unde găsesc un poliţist, care primea ordine, şi doi-trei cetăţeni, cari şezând pe scaune, aşteptau să le vină rândul ca să-şi spună păsul. În mai puţin de 10 minute fiecare din cei aflaţi acolo, părăsesc cabinetul, cu convingerea că de data aceasta în fruntea Prefecturii Poliţiei Constanţa se află un om animat de un înalt spirit de drept, cunoscător al legilor şi dornic de a satisface fără deosebire de credinţe politice, religie sau naţionalitate pe cetăţenii acestui oraş.

 Mi-a venit şi mie rândul să explic mai noului prefect rostul vizitei mele şi intrând

direct în fond îl interviewez asupra modului cum înţelege domnia sa să organizeze pentru viitor serviciile instituţiunii a cărei conducere i-a fost încredinţată de guvern.

- Am primit această sarcină – spune d. Panitescu- căci este o sarcină să reorganizezi sau mai bine zis să organizezi într’un oraş cosmopolit cum e Constanţa, o pază poliţienească care până acum era iluzorie.

  Din primul moment al numirii mele ca prefect de poliţie, m-am gândit la acele cartiere lipsite de pază unde viaţa şi avutul cetăţeanului erau lăsate la discreţia criminalilor, hoţilor şi a tâlharilor.

   Mahalaua Coiciu, cartierul Demobilizaţilor, Anadolchioi şi suburbia Brătianu, care veşnic terorizate de bande periculoase, cari nu numai noaptea, dar ziua chiar băga spaimă în biatapopulaţiune lipsită de paznici şi apărătorii legii, iată cauza îndrăznelii atacurilor din lină zi, iată izvorul abundent care alimenta până acum necontenit rubrica fasptelor diverse şi întâmplările criminale, cari de câteva zile observ că au început să-şi reducă proporţiile.

  - Cum aţi ajuns la acest rezultat magic, intreb pe noul prefect al poliţiei Constanţa, care îmi răspunde:

 - Foarte simplu, am imitat exemplum miniştrilor cari au suprimat automobilele ce erau mai mult în seviciu particular decât cel de stat.

 Citind nedumerirea pe figura mea, d. Leon Panaitescu zâmbeşte şi adaugă. Da! Oricât de surprins ai fi, totuşi aceasta este realitatea, şi acesta a fost secretul meu şi te vei lămuri.

 Automobilele suprimate de mine nu au fost automobile propriu-zise, ci acel număr mare de sergenţi de poliţi, care deşi plătiţi din buget, pentru paza oraşului şi a cetăţenilor  lui, erau totuşi aaserviţi intereselor meschine ale unor particulari. Sergent la poarta d-lui Sassu. Sergent tăietor de lemne şi rândaş în bucătăria cutărui politician liberal, sergent la casa prefectlui de judeţ. Am reuşit astfel anumite economii de sergenţi pe cari i-am pus în posturi fixe, răspândintu-i unde până astăzi nu s-a mai văzut picior de pază poliţienească. Am înfiinţat posturi de pază în cartierul Tăbăcăriei, Anadolchioi, I. C. Brătianu, Mahlaua Coiciu.

 Sergenţii de poliţie care supravegheau ciculaţia (câte doi la o răspântie) de la str. Mangaliei în jos au fost înlocuiţi cu agenţi de la biroul circulaţiei. Iar cei înlocuiţi au fost trimişi să completeze paza prin cartiere ca Viile Noui, al funcţionarilor serviciului posturilor maritime, reuşind astfel ca să am o pază imcomparabil mai serioasă şi eficace pe o rază de circa 4 km, distanţa socotită dela centru oraşului.

 Am mărit raza circumscripţiei I de poliţie şi le-am micşorat pe celelalte două care erau prea întinse şi din care cauză nu se poate pretinde acolo o bună organizare poliţienească.

 Am reorganizat biroul circulaţiei, punându-l sub conducerea d-l maior Nuţescu, secundul d. comisar Ghinescu, unvechi şi priceput funcţionar poliţienesc.

 Ceva nou pentru poliţia Constanţa este înfiinţareas biuroului de cercetări penale a cărei conducere am încredinţat-o dl. Poliţist Gurguşi pentru exercitarea unui cât mai riguros control alpazei am hotărât ca în fiecare noapte, afară de subcomisarii ce vor face de serviciu la circumscripţii, rând pe rând să se facă de serviciu, câte un poliţist sau director de poliţie, personal la prefectură, având şi însărcinarea de a inspecta, cel puţin odată pe noapte atât circumscripţiile poliţieneşti cât şi posturile de pază.

 Pentru a desăvârşi însă reorganizarea poliţiei personalul este insuficient şi printr-un raport ce am înaintat celor în drept am cerut să se detaşeze şase comisari sporindu-se cu cinci zeci de oameni numărul sergenţilor din oraş.

 Obţinând acele sporuri de personal am înfiinţat încă două secţii poliţieneşti: una în Anadolchioi şi una în I.C. Brătianu.

 Cu aceste relaţii, convorbirea mea cu noul prefect la Poliţiei Constanţa a luat sfârşit.”

      Reforma poliţiei anilor 1929 a avut în vedere şi înfiinţarea unei poliţii sociale, ocazie cu care s-a decis şi reglementarea prostituţiei, aspecte prezentate şi în paginile cotidianului ”Dacia”, în numărul din ziua de miercuri, 30 ianuarie 1929. ”Subcomisiunea însărcinată cu elaborarea unui autoproect de lege al poliţiei sociale, s’a întrunit eri d.s. la prefectura poliţiei Capitalei

 Membrii subcomisiunei au discutat chestiunea prostituţiei şi modul ei de combatere.

Unii au fost pentru reglementarea prostituţiei, iar alţii pentru abolirea ei.

D-nii Romulus P. Voinescu şi I.Gr. Perieţeanu au adus în şedinţa de eri material de documentaţie ştiinţifică. La şedinţa de eri a luat parte şi d. dr. Voina, din partea ministerului sănătăţii.  S’a decis reglementarea prostituţiei aşa cum există şi în alte ţări din Occident. Partea sanitară va cădea în sarcina ministerului sănătăţii.

Un alt material relevant pentru ce avea să însemne reforma în poliţie a fost publicat în paginile cotidianului  ”Dacia”, la 17 august 1929, articol ce a prezentat punctul de vedere al subsecretarului de stat, de atunci, D.R. Ioaniţescu faţă de acest subiect. ” Ce ne spune d. D.R. Ioaniţescu- subsecretar de stat, privitor la noua organizare poliţienească.- În localul  inspectoratului I de poliţie şi siguranţă din localitate, a avut loc Miercuri după amiază la orele 6, o conferinţă prezidată de către d. subsecretar de stat D.R. Ioaniţescu, la care a participat întreg personalul superior al regiunei, în frunte cu d. Grigore Ştefu, inspector general.

Erau reprezentate poliţiile şi şi siguranţele din Bucureşti, Constanţa, Galaţi, Brăila, Ploieşti, Giurgiu, Tulcea, Silistra Câmpina, Balcic, Cerna-voda etc.

 Cnferinţa s„a ţinut în vederea aplicării noui lego referitoare la reforma poliţiei şi încadrarea personalului şi a durat până la orele 8 seara.

 Cu acest prilej, d. D.R Ioaniţescu, a făcut unele declaraţiuni reprezentantului ziarului nostru.

Rolul Comisarilor

 

„Am convocat această cnferinţă, ne-a spus d-sa, în vederea încadrării personalului poliţienesc, exclusiv chestorii şi secretarii de chestură, a căror încadrare a şi fost făcută.

 Vom da o atenţiune deosebită în special comisarilor, pentru că ei sunt aceia cari dau viaţă poliţiei. Adevăratul gardian al ordinei publice este comisarul. De aceia am vrut  

Să-I văd pe toţi la faţa locului.

 Astăzi am convocat această reuniune pentru poliţiştii din Dobrogea şi Muntenia,. Duminică convoc o altă conferinţă la cernăuţi pentru Bucovina, Luni la Iaşi pentru Moldova, Marţi la Chişinău pentru Basarabia.

Lucrările comisiunei de încadrări

-cari sunt criteriile dvs. Privitoare la încadrările personalului?

”În ce priveşte încadrarea, dăm preferinţă poliţiştilor titraţi.

 Ţin să declar că sunt foarte mulţumit de concursul comisiunei cu care am lucrat şi care am găsit colaboratori preţioşi ca d. inspector general Grigiore Ştefu, graţie cărora lucrările au putut fi duse la bun sfârşit, întorcându-se astfel în poliţie reforma în concordanţă cu necesităţile şi spiritul timpurilor actuale.

 Se vorbeşte că vom desfiinţa siguranţa, că noua organizare a poliţiilor o va înghiţi. Afirm că este inexact. Siguranţa va continuasă prepondereze, dându-i-se atribuţionile cele mai serioase”.

D.D.R. Ioaniţescu a părăsit eri oraşul nostru.”   

     Reorganizarea poliţiei constănţene a intrat în vigoare începând cu 14 noiembrie 1929, dată la care au fost înfiinţate cele trei servicii, şi anume: administrativ, juridic şi informatic, şi cele cinci circumscripţii de poliţie. Toate aceste amănunte au fost prezentate cititorilor de la malul mării, pe prima pagină a ziarului ”Dacia”, la  16 noiembrie, anul XVI, nr. 224. ”Reorganizarea poliţiei constănţene – Eri a început să funcţioneze noua organizare”- ”De la venirea d-lui Leon Panaitescu în fruntea poliţiei constănţene, reforme esenţiale sau făcut acestei importante instituţii, astfel că poliţia noastră a început să se occidentalizeze în adevăratul sens al cuvântului.

 De data aceasta nu mai e vorba de: chipiuri noi, mănuşi albe- praf în ochii mulţimii, ci de transformări reale în materie de poliţie

 În primul rând la chestură nu se mai bate după vechiul obicei şi d chestor Panaitescu ar fi recunoscător acelora ce i-ar denunţa că cineva din personalul d-sale se mai îndeltniceşte cu cele 25 de reglementări.

În trecut bătaia era ruptă din rai şi împărţită cu dărnicie, la poliţie, vinovat sau nu, reclamant ori pârât, omul trebuia să plecede la camera de serviciu cu anumite «suveniruri» violete pe trup, fie că d/lui comisar i/au displăcut privirile cetăţeanului, fie că a deranjat somnul d-lui agent.  Acum, spre o cât mai perfectă organizare a serviciilor, d. Chestor a făcut o împărţire a lor în trei categorii: administrativ, juridic şi informatic.. Noua organizarea a început să funcţioneze de eri, 14 noembrie, cu următorii conducători: Ca şef al serviciului administrativ comisar Cicerone Ştefănescu, la juridic şef d. comisar Dobrescu Ghe, având comisar ajutori pe domnii Ghinescu Ghe şi Atanasiu Octavian, precum şi doi agenţi. D. Matei Ivăsceanu sef al serviciului de informaţii, ajutat de 3 comisari şi 5 detectivi.

  Poliţia municipiului a fost împărţită în cinci circumscripţii (…). Biroul de moravuri va fi condus de dl comisar Rusănescu Nicolae. Biroul circulaţie de comisar C. Niculescu, Biroul Populaţiei şi gara sub conducerea d-lui comisar Ruşeteanu Mihai, iar conducerea poliţiei comunale a fost încredinţată d-lui comisar G. Leahe”.  

  Reforma din 1929 a fost una fundamentală pentru poliţia română, schimbările şi transformările apărute ulterior fiind impuse din nevoia adaptării continue la nevoile societăţii româneşti, dar având grijă să se urmărească şi modelele iniţiate de statele occidentale.

Rubrică realizată de Camelia UNGUREANU, cu sprijinul Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman” Constanţa