coruptie

453 de cadre ale M.A.I. învinuite în dosare de corupţie de către D.G.A. în anul 2013

    Prevenirea corupţiei în rândul personalului Ministerului Afacerilor Interne a constituit, şi în anul 2013, un obiectiv major de acţiune pentru Direcţia Generală Anticorupţie, iar activităţile şi măsurile preventive derulate au urmărit implementarea obiectivelor Strategiei Naţionale Anticorupţie pe perioada 2012-2015.
   Pilonul principal de acţiune în domeniu a fost constituit de activităţile de informare-instruire anticorupţie. La nivel naţional, D.G.A. a organizat 3.080 astfel de activităţi, la care au participat 65.034 angajaţi ai M.A.I. (6.648 cu funcţii de conducere şi 58.386 cu funcţii de execuţie). De asemenea, s-au derulat activităţi de informare în domeniul prevenirii corupţiei şi cu personalul încadrat în instituţiile de învăţământ ale M.A.I., de ex: Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” (323 de participanţi, din care 39 cu funcţii de conducere) şi Şcoala de aplicaţie pentru ofiţeri „Mihai Viteazu” a Jandarmeriei Române (50 de participanţi, din care 5 cu funcţii de conducere).
    Ca urmare a acţiunilor preventive derulate, au fost consemnate 212 situaţii (aşa numitele desistări) în care funcţionarii ministerului au sesizat lucrătorii D.G.A. atunci când li s-au oferit sume de bani sau alte foloase în schimbul unor servicii, ori au denunţat cazuri în care colegii lor au fost implicaţi în comiterea unor fapte de corupţie (+17% faţă de anul 2012).
    În baza O.M.A.I. nr. 256/2012 privind procedura de testare a integrităţii profesionale a personalului ministerului, în anul 2013, lucrătorii D.G.A. au efectuat 113 teste de integritate profesională – 103 cu rezultat pozitiv (în sensul că lucrătorii M.A.I. testaţi au dat dovadă de integritate) şi 10 cu rezultat negativ (atunci când cadrele ministerului au primit sume de bani sau foloase pentru a nu-şi îndeplini atribuţiile de serviciu). Aceste teste au vizat 126 lucrători ai ministerului.
    Prin activităţile derulate în acest domeniu, poliţia judiciară din cadrul D.G.A. a urmărit, în principal, instrumentarea unor dosare complexe şi utilizarea unor mijloace moderne de probare a faptelor de corupţie, sub directa coordonare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism sau structurilor teritoriale ale acestora.
   Concret, în perioada analizată, s-au efectuat cercetări şi au fost înaintate la parchet 3.534 lucrări şi dosare penale (+17% faţă de anul 2012). Dintre acestea, 1.586 au fost din sesizare proprie (+16%), iar 1.948 primite de la structurile de Parchet (+18%). În baza probatoriilor administrate s-a dispus începerea urmăririi penale în 636 dosare penale (+10%), dintre care 123 la Direcţia Naţională Anticorupţie, 16 la D.I.I.C.O.T. şi 497 la structuri teritoriale ale P.Î.C.C.J.
Procurorii de caz au emis rechizitorii în 450 dosare şi au dispus sancţiuni administrative în 123 dosare (SUP art. 181). Comparativ cu anul 2012, s-a consemnat o creştere cu 17% a numărului de rechizitorii şi cu 41% a sancţiunilor administrative. Din totalul numărului de rechizitorii, 270 au fost emise în dosare în care au fost implicaţi lucrători ai ministerului (+24%).
    Cu ocazia activităţilor procedurale derulate, în anul 2013 au fost învinuite 1.911 persoane (+11%), dintre care 453 provin din cadrul ministerului.
Referitor la tipologia faptelor de corupţie în funcţie de numărul de persoane învinuite în anul 2013, analiza a constatat că un procent de 25% sunt pentru luare de mită, 21% pentru dare de mită, 18% pentru trafic de influenţă şi 36% pentru infracţiuni la Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.  În anul 2013, au fost inculpate 1.185 persoane (+31%), dintre care 259 lucrători ai M.A.I. (+15%).


 

PROCURORI CERCETAŢI PENTRU FAPTE DE CORUPȚIE ȘI DELAPIDARE

     În societatea democratică românească, supervizată de forurile europene ce vor să constituie un exemplu de bune practici mai ales pentru instituțiile juridice, şi nu numai, surprizele cotidiene mediatizate la cald de întreaga media au devenit ceva obişnuit. Zilnic sunt popularizate fapte de evaziune fiscală cu prejudicii de sute de mii de lei, fapte de contrabandă, înşelăciuni şi delapidări,

mita

mita

traficul de droguri ori spălarea de bani comise de persoane sau de grupuri organizate care ajung în dorința obținerii unor câştiguri substanțiale rapide să eludeze şi ocolească legea, în multe din cazuri cu ajutorul unor persoane cu funcții de conducere, responsabile tocmai cu instrumentarea şi cercetarea unor asemenea fapte care, prin neplata taxelor aferente către stat, aduc însemnate prejudicii bugetului țării. Şi astfel, senatori, deputați, secretari de stat, miniştri, judecători, procurori şi polițişti, funcționari publici, ş.a. ajung sub incidența cercetării penale şi îşi vînd cinstea şi onoarea, îşi distrug carierele politice şi profesionale pentru un pumn de arginți, câteva kg de caltaboşi ori câteva mii de euro. Omul de rând, spectator al acestor stări infracționale ce au ajuns o plagă pentru România, obturându-i cale către Schengen, ascultă şi priveşte cu dezamăgire, trage propriile sale concluzii despre guvern şi instituții ori despre baronii locali, despre micimea oamenilor ce reprezintă aceste instituții aflate în slujba legii şi cu siguranță are un sentiment de revoltă. El se întreabă, oare până când vor mai persista aceste situații… Greu de spus.

Procuror şef din cadrul Înaltei Curți de Casație şi Justiție arestat pentru trafic de influență în formă continuată

Sfârşitul lunii octombrie a fost extrem   de solicitant pentru procurorii Direcției   Naționale Anticorupție care, sprijiniți de   ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție,   de angajați ai Brigăzii speciale de   Intervenție a Jandarmeriei, I.G.P.R. şi   ai Agenției Naționale de Administrație

procuror arestat la Targu Mures

procuror arestat la Targu Mures

Fiscală, au efectuat nu mai puțin de 160 de   percheziții la sediile unor firme şi locuințe   din Bucureşti şi din județele Prahova,   Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomița. Cauza   viza activitatea infracțională a peste 100   de firme româneşti şi străine, avocați,   contabili şi angajați ai Ministerului   Finanțelor Publice. Procurorii D.N.A.   au solicitat, de asemenea, Consiliului   Superior al Magistraturii autorizarea  efectuării unor percheziții domiciliare la   două locații şi la locul de muncă unde  îşi desfăşoară activitatea un procuror  cu funcție de conducere din cadrul   Parchetului de pe lângă Înalta Curte de   Casație şi Justiție suspectat în legătură cu   infracțiuni de trafic de influență în formă  continuată în favoarea unor reprezentanți   ai unor societăți comerciale cercetate pentru evaziune fiscală, percheziție care   a avut loc la data de 27 octombrie a. c.

Din ordonanța de punere în mişcare a   acțiunii penale întocmită de procurori -   aşa cum precizează comunicatul D.N.A.   – a rezultat faptul că există date şi indicii   temeinice potrivit cărora, în perioada   2012-2013, inculpatul Nicolae Daniel, cu   acordul, susținerea şi implicarea mamei   sale, inculpata Nicolae Angela Eugenia   – procuror şef al Biroului de Relații   Internaționale şi Programe din cadrul   PÎCCJ, a pretins, în numeroase rânduri,   şi a primit diferite sume de bani de la doi   dintre învinuiții cercetați în prezenta cauză,   lăsându-i să creadă că, prin calitatea de   procuror şef birou la P.Î.C.C.J., Nicolae   Angela Eugenia va putea influența   obținerea unor soluții favorabile în   dosarele penale în care erau cercetați   pentru infraciuni de evaziune fiscală.   Astfel, în perioada 2012-2013,  magistratul Nicolae Angela Eugenia  a pretins şi primit, în mod repetat, la   diferite intervale de timp, direct şi prin   intermediul fiului său, învinuitul Nicolae  Daniel, sume de bani între 2.000 lei şi   5.000 lei de la învinuii. Un mod de operare  similar, a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela şi în raporturile cu o altă   persoană, administrator şi asociat în mai   multe societăți cu profil agricol. Astfel, la   data de 28 mai 2013, persoana respectivă   a apelat la Nicolae Eugenia Angela, care   i-a promis că va interveni pe lângă un   prim procuror al unui Parchet de pe   lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui   prieten obținerea unei soluții favorabile în   dosarul penal în care era cercetat pentru   săvârşirea infracțiunii de conducere sub   influența băuturilor alcoolice şi vătămare   corporală din culpă. Ancheta penală a fost   finalizată, dar nu în sensul promisiunii   făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în   sensul trimiterii în judecată a persoanei   cercetate.

Celor doi inculpați, Nicolae Eugenia   Angela şi Nicolae Daniel. li s-au adus la   cunoştină acuzațiile în conformitate cu   prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură   penală. La data de 28 octombrie 2013,   procurorii anticorupție au dispus   reținerea acestora pe o perioadă de 24 de   ore, iar ulterior au fost prezentați la Înalta   Curte de Casație şi Justiție cu propunere  de arestare preventivă pentru 29 de zile.

În cazul de față procurorii au dispus   începerea urmării penale şi față de   Bădălău Nicolae, în sarcina căruia s-a   reținut infracțiunea de trafic de influență,   raportat la faptul că ar fi apărat interesele   unei societăți comerciale implicate   în circuitul financiar fraudulos prin   demersuri făcute atât la nivelul conducerii   Agenția Națională pentru Administrare   Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane   cu funcții în instituțiile de stat din județul   Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția   de Plăți şi Intervenții în Agricultură   (APIA).

Din rezoluția de începere a urmăririi   penale a rezultat faptul că există date   şi indicii temeinice potrivit cărora   societatea comercială prezentă în   circuitul evazionist, în favoarea căreia   a intervenit învinuitul Bădălău Nicolae,   a primit de la APIA suma de 2.778.000   lei care a fost folosită de societatea   implicată în circuitul evazionist şi nu în   scopul pentru care banii fuseseră alocați.   De asemenea, în cursul acestui an, la   solicitarea învinuitului Bădălău Niculae,   societatea comercială implicată în   circuitul evazionist i-a pus la dispoziție, cu   titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.   În aceeaşi perioadă, învinuitul Bădălău Niculae a făcut demersuri pentru   angajarea fictivă a unei angajate de   la cabinetul său senatorial la una din   societățile comerciale implicate în   circuitul evazionist. Astfel, deşi aceasta   nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul   societății comerciale implicate în circuitul   evazionist, a figurat mai mult timp ca   angajată şi a încasat sume de bani pentru   o activitate neefectuată. În cauză se   efectuează cercetări penale şi față de alte   persoane, în legătură cu fapte similare,   dar şi cu alte fapte.

Din rezoluția de începere a urmăririi   penale au rezultat date şi indicii   temeinice că persoanele suspectate   coordonau o rețea infracțională ce viza   monopolizarea producției şi desfacerii   produselor din carne, printr-un amplu   mecanism evazionist. În cadrul acestuia   erau utilizate societăți comerciale de tip   fantomă, pe care persoanele suspectate   le controlau şi care derulau operațiuni   comerciale cu eludarea normelor fiscale.   Astfel, fiecare persoană din cadrul   grupului avea atribuții bine determinate:   – unii dintre suspecți aveau atribuții   pe linia înființării firmelor fantomă;   – alți suspecți aveau atribuții pe linia   racolării cetățenilor străini în vederea  plasării acestora ca asociați în cadrul   firmelor fantomă implicate în circuitul   evazionist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor români dispuşi   să îşi asume calitatea de asociat şi   administrator al firmelor de acest   gen, în schimbul unor sume de bani;   – alți suspecți erau implicați în   reprezentarea firmelor fantomă   înființate în relația cu autoritățile   fiscale şi în identificarea funcționarilor   fiscali care să-i sprijine (ex: prin   muşamalizarea controalelor fiscale,   prin neefectuarea controalelor fiscale);   – unii dintre suspecți au intermediat   legăturile cu funcționari din cadrul ANAF   cu atribuții în verificarea firmelor şi s-au   implicat în soluționarea controalelor   fiscale asupra societăților fantomă;   – alți suspecți aveau atribuții de   întocmire a documentației contabile   pentru operațiunile comerciale   realizate de către firmele fantomă;   – alți suspecți au coordonat operațiunile  de transport şi au menținut legătura  cu şoferii, cu reprezentanții firmelor  beneficiare.

Din documentul mai sus menționat   a mai rezultat că membrii grupării   desfășurau activități având ca scop   principal reducerea substanțială a   obligațiilor fiscale datorate bugetului de   stat, prin omisiunea, în tot sau în parte,   a evidențierii, în actele contabile ori în   alte documente legale, a operațiunilor  comerciale efectuate sau a veniturilor  realizate. Concomitent, erau evidențiate  cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni   fictive. De asemenea, sustragerea   de la efectuarea verificărilor fiscale,   reprezenta o altă modalitate de evaziune   fiscală. În acelaşi timp, persoanele   suspectate au procedat la stabilirea   cu rea-credință a impozitelor, taxelor   sau contribuțiilor, având ca rezultat   obținerea, fără drept, a unor sume de   bani cu titlu de rambursări sau restituiri   de la bugetul general consolidat, în   special sume datorate cu titlu de TVA.    Membrii rețelei au derulat, de asemenea,   operațiuni comerciale triunghiulare   scriptice (în realitate mărfurile fiind   valorificate fără forme legale pe piața   internă, cu eludarea legislației privind   obligațiile fiscale generate de TVA, impozit   pe profit ş.a.), în care au fost implicate   societăți comerciale pe care membrii   grupului le-au folosit pentru reducerea  masei impozabile. Astfel, aceştia declarau   scriptic fictiv raporturi comerciale  intracomunitare şi menționau, tot fictiv,   că operațiunile ar fi fost susținute şi prin   realizarea de tranzacții bancare în „buclă”.   În realitate, operațiunile comerciale erau   folosite pentru tranzitarea succesivă  a conturilor societăilor în circuitul   comercial, după care se reîntorceau   la societatea inițiatoare, scopul fiind   ascunderea circuitului real al mărfurilor.   De asemenea, pentru eludarea sistemului   de taxe şi impozite, impus de legislația  financiară a statului român, reprezentanții   societăților menționate recurgeau la   „reglarea” balanței de TVA sub forma  corelării valorii achizițiilor cu livrările  efectuate, uzând de interpunerea unor  circuite comerciale frauduloase în care  au fost angrenate societăți comerciale  cu un comportament de tip „fantomă”,   controlate prin interpuşi.

Valoarea prejudiciului cauzat   bugetului de stat în perioada 2011 – 2013   fost estimată la peste 50 de milioane de   euro, reprezentând impozit pe profit și   TVA neachitate, precum şi TVA rambursat  prin declararea de operațiuni fictive.

Luare de mită şi instigare la fals pentru un procuror din Târgu Mureş

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție   desfășoară cercetări într-o cauză penală   privind infracțiuni de corupție care   implică un magistrat procuror din cadrul   unui parchet de pe lângă judecătorie,   din raza de competență a Parchetului   de pe lângă Curtea de Apel Tîrgu Mureş.   Față de magistratul procuror s-a dispus începerea urmăririi penale   sub aspectul a două infracțiuni de   luare de mită şi instigare la fals în   înscrisuri sub semnătură privată.   În cauză, procurorii DNA au solicitat   Consiliului Superior al Magistraturii   (CSM) autorizarea efectuării unor   percheziții. CSM a avizat efectuarea   perchezițiilor, având în vedere că   procurorul în cauză este suspectat   în legătură cu infracțiuni de corupție   constând în primire de bani şi bunuri   pentru soluționarea dosarelor aflate   pe rolul parchetului, în favoarea unor   persoane cercetate pentru infracțiuni   de violență şi contra avutului privat.   La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de   angajați ai Jandarmeriei și de ofițeri ai   Direcției Generale Anticorupție (DGA).   şi de sprijinul de specialitate al Serviciului   Român de Informații.

Mită în natură pentru d-na. prim procuror

Procurorii din cadrul Direcției   Naționale Anticorupție efectuează acte   de urmărire penală față de inculpata   Majeczki Izabella, prim procuror al   Parchetului de pe lângă Judecătoria   Gheorgheni (județul Harghita), în sarcina   căreia s-au reținut două infracțiuni de   luare de mită şi instigare la infracțiunea de   fals în înscrisuri sub semnătură privată.   Din Ordonanța de punere în mişcare a   acțiunii penale au rezultat următoarele:   În cursul anului 2011, inculpata Majeczki   Izabella, în

Mita in natura

Mita in natura

calitatea menționată, a   pretins şi a primit, prin intermediar,   de la două persoane cercetate într- un dosar penal, ovine şi bovine (două  vaci, trei oi și doi miei), în valoare de   aproximativ 10.000 lei, pentru ca, în   schimb, să îşi exercite atribuțiile de  prim-procuror, astfel încât persoanele   cercetate să beneficieze de o soluție favorabilă în dosarul penal în care erau   cercetate pentru infracțiuni cu violență.   Pentru a ascunde infracțiunea de luare de   mită descrisă mai sus, inculpata Majeczki   Izabella a instigat și a ajutat o persoană   să contrafacă, la data de 14 august 2013,   în două exemplare, un înscris în care a   consemnat, neconform adevărului, că   a remis suma de 3.000 lei uneia dintre   persoanele de la care primise anterior mita.   În perioada 26 august-septembrie 2013,   inculpata Majeczki Izabella i-a solicitat   unui om de afaceri să înlesnească   obținerea, de către societatea comercială   deținută de concubinul ei, a unei lucrării   de construcții, în vederea obținerii unor   foloase materiale. În schimb, Majeczki   Izabella i-a promis omului de afaceri,   că va face demersuri astfel încât să fie   urgentată soluționarea unui dosar penal   constituit ca urmare a plângerii omului   de afaceri. La data de 26 august 2013,   în schimbul ajutorului promis, Majeczki   Izabella a primit de la omul de afaceri o   sacoşă ce conținea produse alimentare.  La data de 7 noiembrie 2013,   procurorii anticorupție au dispus   reținerea acesteia pe o perioadă de 24 de   ore, urmând a fi prezentată la Curtea de   Apel București cu propunere de arestare   preventivă pentru 29 de zile.

A pierdut banii parchetului la Pocher. Bravos, domn procuror!

Procurorii DIICOT Buzău au declanşat   o anchetă internă, după ce au observat că   unul dintre colegii lor, procurorul George   Mărgărit, a depăşit termenul legal de 14   zile pentru returnarea banilor primiți din   bugetul instituției, pentru organizarea   unui flagrant. Este vorba despre suma   de 10.000 de euro, cu care trebuia să fie   cumpărată cantitatea de 7,5 kilograme   de haşiş de la o rețea de traficanți.

a pierdut banii parchetului la poker

a pierdut banii parchetului la poker

Flagrantul a reuşit, doi traficanți de   stupefiante din Spania fiind arestați   preventiv, la Buzău, pe data de 27   septembrie 2013. Banii nu s-au mai întors   la DIICOT, iar lipsa acestora a fost sesizată   de superiorii procurorului, care au dispus   verificări. Aşa a aflat conducerea DIICOT   Buzău că nu doar banii din flagrantul   pentru haşiş dispăruseră, ci o sumă de   aproape zece ori mai mare, care provenea   din banii indisponibilizați în vederea   confiscării în cursul altor anchete penale.  Instituția buzoiană a recuperat suma   de 13.500 de euro din prejudiciul total   produs de procurorul Mărgărit, care   şi-a dat demisia de la D.I.I.C.O.T. Buzău,   revenind la Parchetul Judecătoriei Buzău.   Mare ruşine…

Articol aparut in Revista Politiei Impact nr. 131 din Noiembrie 2013

*Face-ti click pe link-ul de mai sus pentru a descarca acest numar in format PDF

Corupţie la nivel universitar

Corupţie la nivel universitar

Şpaga de la UMC a trimis după gratii un lector şi un fost student

Nici nu s-au stins bine ecourile scandalului izbucnit la Universitatea ”Ovidius” din Constanţa, scandal generat de arestarea conducerii respectivei instituţii de învăţământ, respectiv rectorul Tiberius Dănuţ Epure şi prorectorul Gabriela Stanciu, că un alt caz de corupţie zguduie învăţământul universitar constănţean, mai exact Universitatea Maritimă Constanţa. De această dată, cel care a şifonat imaginea înstituţiei de la malul mării este Emilian Anatoli Costache, lector al Universităţii Maritime Constanţasuspectat de trafic de influenţă, dare de mită, fals privind identitatea şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Cercetat în acelaşi dosar, este şi Dumitru Florin Merăuţă, fost student la aceeaşi universitate, în sarcina căruia s-a reţinut comiterea infracţiunilor de trafic de influenţă, dare de mită, fals privind identitatea şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Dosarul a fost adus în atenţia publicului la mijlocul lunii septembrie, când procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa au anunţat că, „în perioada februarie – 16 septembrie 2013, un fost student la Universitatea Maritimă Constanţa, Merăuţă Dumitru-Florin, a primit sume de bani cuprinse între 100 şi 150 de euro de la 17 studenţi din cadrul aceleiaşi universităţi”. Aceştia ar fi trebuit să-şi folosească, spun procurorii, „influenţa asupra cadrelor didactice din cadrul universităţii, astfel încât studenţii să promoveze examenele restante fără rezolvarea subiectelor pe lucrările scrise, ci numai să-şi scrie numele, prenumele, anul de studiu, forma de învăţământ, precum şi cerinţa subiectului”.
Organele de anchetă mai susţineau că, „pentru traficarea influenţei sale, Merăuţă Dumitru-Florin mai pretindea pentru sine de la cumpărătorii de influenţă sume cuprinse între 100 şi 150 de lei”. „În sarcina inculpatului Merăuţă Dumitru-Florin s-a mai reţinut că, în aceeaşi perioadă infracţională, în mod repetat, a substituit la examene alţi studenţi, folosind carnete de student cu fotografia sa şi numele cumpărătorului de influenţă, întocmind în numele acestora lucrările de examinare, studentul substituit primind astfel notă de promovare.
Cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuată la reşedinţa inculpatului Merăuţă Dumitru-Florin în ziua de 19 septembrie 2013, au fost descoperite şi ridicate mari sume de bani provenite din comiterea infracţiunilor de corupţie, respectiv: 14.850 de euro, 2.400 de dolari, 11.400 de lei, înscrisuri ce cuprindeau însemnări cu nume de persoane, sume de bani, copiuţe, adeverinţe de student, carnete de student, ce urmează a fi examinate şi verificate în interesul cauzei”, se mai arată în cercetarea procurorilor.

Autodenunţ susţinut cu date şi imagini

În ceea ce îl priveşte pe lectorul universitar Emilian-Anatoli Costache, în sarcina acestuia s-a reţinut că, în perioada 1 – 16 septembrie, ar fi primit „suma totală de 5.725 de euro, de la 17 cumpărători de influenţă, studenţi la Universitatea Maritimă Constanţa, prin intermediul învinuitului Ştefan Răzvan Călin, care ulterior s-a autodenunţat, existând date şi imagini la dosar cu privire la primirea de către lectorul universitar Costache Emilian-Anatoli a sumei de 300 de euro, în bancnote de câte 50 de euro şi a sumei de 100 de euro, de la învinuitul Ştefan Răzvan Călin”, potrivit Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa. Cu prilejul percheziţiei domiciliare efectuate în locuinţa lectorului universitar Emilian-Anatoli Costache, în ziua de 19 septembrie au fost descoperite şi ridicate lucrările de examinare a 17 cumpărători de influenţă, studenţi care i-ar fi oferit prin intermediul învinuitului Răzvan Călin Ştefan sume cuprinse între 100 şi 1.000 de euro, astfel încât să obţină nota de promovare 5 la disciplinele predate de acesta, respectiv Analiză matematică I, Analiză matematică II şi Matematici Speciale.
Pe numele celor doi, Emilian-Anatoli Costache şi al lui Dumitru-Florin Merăuţă, au fost emise mandate de arestare pentru 29 de zile, care au fost prelungite la solicitarea procurorilor, iar ceilalţi suspecţi urmează să fie cercetaţi în libertate, dar cu interdicţia de a părăsi localitatea de domiciliu.
La instrumentarea acestei cauze, procurorii au colaborat cu ofiţerii din cadrul Serviciului Judeţean Anticorupţie Constanţa şi au beneficiat de sprijinul tehnic şi informativ al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă, precum şi de sprijinul angajaţilor din Jandarmeria Română.

Camelia UNGUREANU