evaziune fiscala

150 de containere cu mărfuri din China, vămuite cu facturi falsificate

  12 cetăţeni arabi şi 2 români cercetaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup organizat, evaziune fiscală şi folosirea la autoritatea vamală  de acte falsificate

containereProcurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (D.I.I.C.O.T.) – Serviciul Teritorial Constanţa împreună cu poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Porturi Maritime Constanţa (S.C.C.O.P.M.), având suportul de specialitate al Serviciului Român de Informaţii Constanţa, au declanşat, în data de 9 septembrie 2014, acţiunea de destructurare a unei grupări infracţionale specializată în efectuarea de importuri a unor mărfuri generale din China pentru care se foloseau la autoritatea vamală documente comerciale falsificate în scopul diminuării taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată. Au fost efectuate 17 percheziţii la domiciliile membrilor grupării, la sediile sociale ale firmelor implicate, cât şi la punctele de lucru din Bucureşti şi Ilfov. Totodată, au fost ridicate acte în legătură cu importurile efectuate de la o societate de comisionariat vamal din portul Constanţa Sud-Agigea. În urma percheziţiilor au fost ridicate şi sigilate acte privind operaţiunile comerciale derulate, sisteme informatice, sume de bani.

În cauză se efectuează cercetări faţă de 14 persoane, dintre care 12 cetăţeni de origine arabă şi doi români, toţi domiciliaţi în Bucureşti, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat (art. 367 alin 1 Cod penal), folosirea la autoritatea vamală de acte falsificate (art. 273 din Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al României) şi evaziune fiscală (art. 9 din Legea nr. 241/2005).

Membrii grupării sunt suspectaţi că în cursul anului 2014 au introdus în România, prin portul Constanţa Sud-Agigea, folosind mai multe societăţi comerciale controlate de către aceştia, peste 150 de containere cu mărfuri generale din China, iar pentru efectuarea formalităţilor vamale de import au folosit la autoritatea vamală competentă facturi falsificate în care valoarea mărfurilor era mult diminuată. Mărfurile astfel introduse în România erau comercializate în general în centre comerciale en-gros de pe raza municipiului Bucureşti şi judeţului Ilfov.

Prin această modalitate, membrii grupului sunt suspectaţi că au diminuat substanţial valoarea taxelor vamale aferente importurilor, precum şi cea a  taxei pe valoarea adăugată, creând bugetului consolidat al statului un prejudiciu estimat peste un milion de euro.

Zece persoane au fost ridicate, în baza mandatelor de aducere emise pe numele lor, şi conduse la sediul D.I.I.C.O.T. – Serviciul Teritorial Constanţa.

102 percheziţii în 18 judeţe pentru destructurarea unei grupări de evazionişti

perchezitii mascatiProcurorii  Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Direcţiei Generale   Anticorupţie, cu sprijinul ANAF – Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală, Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, au efectuat  în data de 12 martie 2014 un număr de 102 percheziţii domiciliare pe raza a 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de  persoane,  specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulație de produse alterate, trafic de influenţă.

   În cauză există suspiciunea rezonabilă, că membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere,  prin intermediul unor societăţi comerciale din România achiziţionau în principal carne şi ouă din state membre UE: Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania fără plata TVA – conform prevederilor legale  (operaţiune reală evidenţiată în actele contabile), ulterior marfa fiind vândută către beneficiarul final prin adăugarea TVA. După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau  livrări fictive către firme “fantomă” din alte state comunitare – coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi,  până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile – “la negru”.

    De asemenea, exista suspiciunea că reţeaua achiziţionează marfă din spaţiul intracomunitar fără plata TVA (Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania) direct prin firme “fantomă” ale reţelei şi o vinde pe piaţa internă “la negru” la un preţ apropiat de valoarea mărfii cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale.

   O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din ţări comunitare vecine (Bulgaria, Ungaria), de unde marfa se întorcea în România prin societăţi de tip paravan, care ulterior erau abandonate, iar produsele vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile. Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză.

    În derularea activităţilor ilegale membrii reţelei utilizau o serie de firme deţinute în mod direct ori prin interpuşi, asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile.

     Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare. De asemenea există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse care ulterior au fost puse în consum, respectiv de trasmitere a produselor de carne alterate către o firmă de catering aparţinând soţiei unui dintre membrii grupării pentru a fi preparată şi oferită spre consum.

  Aceste activităţi infracţionale au beneficiat de sprijinul unor angajaţi din cadrul ANPC si lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră. În cauză au fost instituite măsuri asiguratori în vederea recuperării prejudiciului.