interbelic

La fotograf în Constanţa Veche

La fotograf în Constanţa Veche

    Nu ştim exact când au apărut primii fotografi de sezon la Constanța, iar documentele de epocă sunt 1900-Fotograf-destul de rare pentru acea vreme, ca să putem spera că vom afla vreodată. E cert însă că pe lângă celelalte atracții (panorame, tir, acrobații, flaşnetari, etc.), turiştii aflați vara la Constanța găseau şi fotograful care avea să le imortalizeze trecerea lor prin oraşul de la malul mării. Răsfoind dosarele arhivei primăriei Constanța, întâlnim astfel un document din 6 iulie 1898, prin care fotograful Herman

La fotograf in Constanta veche

La fotograf in Constanta veche

Glückman solicita permisiunea primarului spre a îşi desfăşura activitatea aici. Iată textul: “Domnul primar, dorind a instala, ca în anul trecut, un atelier de fotografie à la minut, respectuos vă rog a-mi închiria din locul comunei de pe strada 11 iunie, o întindere de 40 m.p., obligându-mă a plăti taxa cuvenită comunei şi chiria din anul trecut”. Cerearea îi era aprobată, primind locul dorit, pe strada care azi se cheamă Cuza Vodă, cam în dreptul Pieții Unirii de acum, “numai pe timpul stagiunei băilor”. Se vede că era un loc cu vad, pentru că doar câteva zile mai târziu, L. Canton fotograf din Bucureşti, solicita şi obținea şi el un loc de 32 m.p., pe aceeaşi stradă, “lângă panoramă”. Ceva mai sus, adica pe strada zisă atunci Mangaliei nr. 65 (azi Ştefan cel Mare), se instala și o femeie fotograf, Adela Davidescu, venită pentru sezon, tot de la Bucureşti. Conform documentelor, “atelierul pentru fotografie va consta în facerea unui cort de pânză în interiorul curței din strada Mangaliei, iar la față aşezându-se numai un galantar, în care se va expune numai fotografiiile”.

    Desigur erau şi fotografi din Constanța, precum Constantin Iorgulescu, cel care în primăvara anului 1902 solicita aprobare pentru “a instala într-un cort de pânză şi în mod provizoriu o fotografie à la minut şi pe locul liber al comunei situat în piața Carol, colț cu strada Dorobanți şi 11 iunie”. Fireşte, în apropiere erau şi atelierele celorlalți fotografi, unii din Bucureşti, precum C. Solomon, sau Aristide Emanoil. Acesta din urmă obține la 6 iunie autorizația de a continua să funcționeze şi pe timpul verii, iar la 4 august solicita prelungirea ei, semn că afacerile mergeau bine. Iată ce scria el primarului: “…cum acest termen urmează a expira la 5 septembrie a.c., vă rog respectuos să binevoiți a-mi mai acorda un termen de 3 luni, până la 5 decembrie a.c., cu autorisare ca pe lângă atelierul de fotografie să țin o țintă pentrudare la semn cu table şi belciuge, o tombolă cu diferite obiecte de fantasie cu toate numerele câştigatoare, un biliard, obligându-mă ca chiar acum înainte să plătesc chiria pe 3 luni…”.

    Şi nu toți se dădeau bătuți. Astfel, pe strada Carol la proprietatea lui Caludi, pe un loc viran atunci, dar unde mai fusese un atelier fotografic, intitulat pompos “Photoplasticul imperial”, dorea să-şi încerce norocul un alt fotograf: B. Holstein. După ce locul ales este inspectat de conductorul Munteanu, din partea serviciului tehnic al primăriei, după ce se analizează şi schița galantarului pe care comerciantul dorea să-l aşeze în stradă spre a-şi atrage clienții, primarul se decide să aprobe cererea, în anumite condiții. Cităm acum din textul acelei permisii, condițiile puse pentru “atelierul special de fotografiat”: “1) Atelierul să fie retras din fața stradei cu cel puțin doi metri. 2) Pereții atelierului să fie de tablă şi scheletul de fer. Învelitoarea de tablă şi geamuri. 3) Atelierul va cuprinde o sală mare de fotografiat şi o mică cameră (atelier de lucru); sub nici un cuvânt nu se va permite locuirea în acest atelier. 4) Va ține curat în curte şi pe împrejmuirea de la stradă; nu se vor pune galantare spre a nu împiedica circulația pietonilor”. Cu aceste condiții, fotograful putea lucra timp de doi ani, dacă între timp primăria nu va avea nevoie de acel loc, “caz în care va trebui să evacueze fără zăbavă”.

    Pe lângă fotografii de sezon, la Constanța au existat şi ateliere fotografice, ce realizau fotografii artistice, cu mijloacele tehnice considerate atunci foarte bune, atât pentru particulari, cât şi pentru autoritățile locale, precum şi cu ocazia evenimentelor oficiale deosebite: amintim aici vizitele familiei regale la Constanța, cea a țarului Rusiei din 1914, etc. Primul se pare că a fost Anatole Magrin, de origine francez, multă vreme funcționând în calitate de consul al Franței la Constanța. În toamna anului

La fotograf

La fotograf

1909 el fotografia la cererea primarului George Boteanu, imobilele în ruină din strada Lascăr Catargiu (fostul club militar) şi din strada Ovidiu (fostul hotel Bristol), lucrări pentru care primea suma de 175 lei. În anul următor Anatole Magrin îşi înființa un atelier fotografic “între stradele General Manu şi I. Grădişteanu”, în timp ce Leon Degen, un alt fotograf venit se pare de la Odesa, îşi avea atelierul vis-a- vis de Biserica Greacă. Tot pe atunci se stabilise la Constanța fotograful danez Nielsen, care, la cererea primarului Virgil Andronescu a realizat 70 de fotografii ce urmau să apară într-un album al oraşului.

    Un alt cunoscut fotograf al Constanței a fost N. Ioanid, iar atelierul său apare şi într-o carte poştală ilustră ce circula în epocă. Şi-a început activitatea în aprilie 1912, iar studioul său, intitulat “Foto- Arta”, îşi avea sediul în strada Carol nr. 21. Din dosarele arhivei am desprins un fragment datat 3 ianuarie 1913;atunci primarul Mircea Solacolu Troian prezenta consilierilor următoarea cerere: “Subsemnatul N. Ioanid proprietarul atelierului fotografic Foto-Arta din Constanța, cu profund respect am onoarea a va oferi fotografia de mărime 160/100 care reprezintă punerea pietrei fundamentale a palatului municipal din acest oraş, Piața Independenței. Acest tablou foto e reuşit admirabil şi l-am încadrat într-o ramă fină. Prețul lui e de 200 lei”. Din păcate bugetul de atunci nu permitea acea cheltuială extraordinară, astfel că nu ştim pe unde se mai află acum acea fotografie.

O reclamă din presa vremii suna aşa:
“Nu vă influențați de reclame uşoare !!!
Adevărata reclamă este realitatea !!!
Voiți a vă convinge?
Vizitați expoziția de fotografii a
Studio-ului fotografic al artiştilor fotografi
Aurel Demetru Lupu şi Ştefan Barta. Din
strada Carol 56 (sub hotel Bristol), unde
cu prețuri extrem de reduse obțineți
fotografii artistice în toate genurile. Cel
mai spațios şi bine amenajat pentru orice
ocaziune. Laboratoare speciale pentru
lucrări de amatori şi depozit de materiale
şi aparate fotografice cele mai renumite
mărci. Deci vizitați cu încredere institutul
model al artiştilor fotografi care sunt
simpatica atracție a adevăraților amatori
de fotografii de artă.”

    Revenind la fotografiile de sezon, specifice stațiunilor estivale, amintim 17 că în primăvara anului 1932, fotograful Simion Păsculescu, din Constanța, se adresa primarului, cerând “să i se concesioneze fotografiatul public la Mamaia şi B-dul Cazinoului”; analizând cererea, consilierii au decis “ca această concesionare să se facă pe timp de 3 ani, prin licitație publică, serviciul Bunurilor urmând a face formele legale”. Tot în urma unei astfel de licitații, în iunie 1939 acelaşi fotograf obținea concesionarea “dreptului de fotografiat în cuprinsul municipiului Constanța pe timp de 2 ani”, contra sumei de 40.000 lei redevență anuală. Asemenea contracte mai obținuseră în anii anteriori şi alți fotografi, precum Virgil Nicolau, pentru plaja Mamaia sau Ştefan Barta, “pentru parcurile şi plajele municipiului”.

   Creşterea numărului de fotografi profesionişti din Constanta a dus şi la apariția unor forme de organizare a lor, în vederea apărării drepturilor lor profesionale. Astfel, aflăm dintr-un anunț din ziar, din 1924, că “fotografii din localitate s-au întrunit în localul Cooperativei Ovidiu în vederea alegerii unui comitet. Au fost alesi d-nii B. Holstein ca preşedinte şi I. Ivanovici vicepreşedinte şi S. Păsculescu secretar”.

    Acest S. Păsculescu de care am amintit a fost unul dintre cei mai cunoscuți fotografi ai Constanței interbelice, iar realizările sale au fost apreciate până la cel mai înalt nivel. Amintim în continuare doar una din ştirile referitoare la activitatea sa, din anul 1931: “M.S. Regele, prin secretarul său particular, d. C. Dumitrescu, a transmis domnului S. Păsculescu, proprietarul atelierelor fotografice Julieta şi Foto Splendid, mulțumiri pentru reuşitele fotografii scoase de d-sa cu ocazia serbărilor navale şi a vizitei suveranului la Constanța. D. Păsculescu, care este şi reporterul fotografic al marilor ziare din Capitală şi din localitate, va obține probabil distincțiunea de furnizor al Curții Regale”.

    Să ne oprim la un alt atelier fotografic; de exemplu la “Foto-Tehnica”, din strada Carol nr. 52. Era proprietatea lui Niculae Cicu, de fel din Călăraşi, ce domicilia în str. Ştefan cel Mare nr. 36 (de unde a mutat sediul atelierului pe “Carol”, în 1941) şi mai avea o firmă tot pe numele său, anume “Foto Manon”. Aprovizionarea cu materiale fotografice o făcea de la celebra societate “Agfa- Foto”, care îi deschisese un cont curent de 200.000 lei în acest scop. La atelierul său a lucrat ca ucenic Iosefina Rotlender, în perioada 1942-1948; din certificatul emis de patron mai aflăm următoarele despre tânăra lucrătoare: “folosindu-se de aparatele atelierului, punându-i şi materiale la dispoziție în dorința de a învăța meseria de fotograf cât şi datorită sfaturilor mele ori de câte ori era necesar, astăzi se află în situația de a compara în fața comisiei de examinare pentru a obține cartea de lucrător fotograf”. Examenul de care era vorba a constat într-o proba practică, anume fotografie de “cap de expresie, grup şi interior”, precum şi răspunsuri la întrebările comisiei: “cum se prepară o baie, materiale întrebuințate la retuş, lumina de zi, etc”. În urma examenului, candidata a obținut cartea de calfă în meseria de fotograf.

    Vom încheia această scurtă incursiune în lumea fotografilor constănțeni, cu o reclamă dintr-un ziar din anul 1929, o reclamă ce ni s-a părut a fi amuzantă, deosebită şi în acelaşi timp specifică acelor vremuri: “Din cauza aglomerației de comenzi intervenite de curând, Atelierul FOTO- GLOB din strada Carol 99 nu mai fotografiază decât de la orele 8 dimineața până la 12 noaptea şi numai în zilele de Duminică, Luni, Marți, Miercuri, Joi, Vineri, Sâmbătă – aceasta pentru ca să aibă şi patronii timp să se odihnească 3-4 zile pe săptămână”.

Dr. Constantin CHERAMIDOGLU

Articol aparut in Revista Politiei Impact nr. 131 din Noiembrie 2013

*Face-ti click pe link-ul de mai sus pentru a descarca acest numar in format PDF