procuror arestat targu mures

PROCURORI CERCETAŢI PENTRU FAPTE DE CORUPȚIE ȘI DELAPIDARE

     În societatea democratică românească, supervizată de forurile europene ce vor să constituie un exemplu de bune practici mai ales pentru instituțiile juridice, şi nu numai, surprizele cotidiene mediatizate la cald de întreaga media au devenit ceva obişnuit. Zilnic sunt popularizate fapte de evaziune fiscală cu prejudicii de sute de mii de lei, fapte de contrabandă, înşelăciuni şi delapidări,

mita

mita

traficul de droguri ori spălarea de bani comise de persoane sau de grupuri organizate care ajung în dorința obținerii unor câştiguri substanțiale rapide să eludeze şi ocolească legea, în multe din cazuri cu ajutorul unor persoane cu funcții de conducere, responsabile tocmai cu instrumentarea şi cercetarea unor asemenea fapte care, prin neplata taxelor aferente către stat, aduc însemnate prejudicii bugetului țării. Şi astfel, senatori, deputați, secretari de stat, miniştri, judecători, procurori şi polițişti, funcționari publici, ş.a. ajung sub incidența cercetării penale şi îşi vînd cinstea şi onoarea, îşi distrug carierele politice şi profesionale pentru un pumn de arginți, câteva kg de caltaboşi ori câteva mii de euro. Omul de rând, spectator al acestor stări infracționale ce au ajuns o plagă pentru România, obturându-i cale către Schengen, ascultă şi priveşte cu dezamăgire, trage propriile sale concluzii despre guvern şi instituții ori despre baronii locali, despre micimea oamenilor ce reprezintă aceste instituții aflate în slujba legii şi cu siguranță are un sentiment de revoltă. El se întreabă, oare până când vor mai persista aceste situații… Greu de spus.

Procuror şef din cadrul Înaltei Curți de Casație şi Justiție arestat pentru trafic de influență în formă continuată

Sfârşitul lunii octombrie a fost extrem   de solicitant pentru procurorii Direcției   Naționale Anticorupție care, sprijiniți de   ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție,   de angajați ai Brigăzii speciale de   Intervenție a Jandarmeriei, I.G.P.R. şi   ai Agenției Naționale de Administrație

procuror arestat la Targu Mures

procuror arestat la Targu Mures

Fiscală, au efectuat nu mai puțin de 160 de   percheziții la sediile unor firme şi locuințe   din Bucureşti şi din județele Prahova,   Giurgiu, Arad, Călăraşi şi Ialomița. Cauza   viza activitatea infracțională a peste 100   de firme româneşti şi străine, avocați,   contabili şi angajați ai Ministerului   Finanțelor Publice. Procurorii D.N.A.   au solicitat, de asemenea, Consiliului   Superior al Magistraturii autorizarea  efectuării unor percheziții domiciliare la   două locații şi la locul de muncă unde  îşi desfăşoară activitatea un procuror  cu funcție de conducere din cadrul   Parchetului de pe lângă Înalta Curte de   Casație şi Justiție suspectat în legătură cu   infracțiuni de trafic de influență în formă  continuată în favoarea unor reprezentanți   ai unor societăți comerciale cercetate pentru evaziune fiscală, percheziție care   a avut loc la data de 27 octombrie a. c.

Din ordonanța de punere în mişcare a   acțiunii penale întocmită de procurori -   aşa cum precizează comunicatul D.N.A.   – a rezultat faptul că există date şi indicii   temeinice potrivit cărora, în perioada   2012-2013, inculpatul Nicolae Daniel, cu   acordul, susținerea şi implicarea mamei   sale, inculpata Nicolae Angela Eugenia   – procuror şef al Biroului de Relații   Internaționale şi Programe din cadrul   PÎCCJ, a pretins, în numeroase rânduri,   şi a primit diferite sume de bani de la doi   dintre învinuiții cercetați în prezenta cauză,   lăsându-i să creadă că, prin calitatea de   procuror şef birou la P.Î.C.C.J., Nicolae   Angela Eugenia va putea influența   obținerea unor soluții favorabile în   dosarele penale în care erau cercetați   pentru infraciuni de evaziune fiscală.   Astfel, în perioada 2012-2013,  magistratul Nicolae Angela Eugenia  a pretins şi primit, în mod repetat, la   diferite intervale de timp, direct şi prin   intermediul fiului său, învinuitul Nicolae  Daniel, sume de bani între 2.000 lei şi   5.000 lei de la învinuii. Un mod de operare  similar, a fost folosit de inculpata Nicolae Eugenia Angela şi în raporturile cu o altă   persoană, administrator şi asociat în mai   multe societăți cu profil agricol. Astfel, la   data de 28 mai 2013, persoana respectivă   a apelat la Nicolae Eugenia Angela, care   i-a promis că va interveni pe lângă un   prim procuror al unui Parchet de pe   lângă Judecătorie, pentru a-i facilita unui   prieten obținerea unei soluții favorabile în   dosarul penal în care era cercetat pentru   săvârşirea infracțiunii de conducere sub   influența băuturilor alcoolice şi vătămare   corporală din culpă. Ancheta penală a fost   finalizată, dar nu în sensul promisiunii   făcute de Nicolae Eugenia Angela, ci în   sensul trimiterii în judecată a persoanei   cercetate.

Celor doi inculpați, Nicolae Eugenia   Angela şi Nicolae Daniel. li s-au adus la   cunoştină acuzațiile în conformitate cu   prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură   penală. La data de 28 octombrie 2013,   procurorii anticorupție au dispus   reținerea acestora pe o perioadă de 24 de   ore, iar ulterior au fost prezentați la Înalta   Curte de Casație şi Justiție cu propunere  de arestare preventivă pentru 29 de zile.

În cazul de față procurorii au dispus   începerea urmării penale şi față de   Bădălău Nicolae, în sarcina căruia s-a   reținut infracțiunea de trafic de influență,   raportat la faptul că ar fi apărat interesele   unei societăți comerciale implicate   în circuitul financiar fraudulos prin   demersuri făcute atât la nivelul conducerii   Agenția Națională pentru Administrare   Fiscală (ANAF), cât şi pe lângă persoane   cu funcții în instituțiile de stat din județul   Giurgiu (prefectură, conducerea Agenția   de Plăți şi Intervenții în Agricultură   (APIA).

Din rezoluția de începere a urmăririi   penale a rezultat faptul că există date   şi indicii temeinice potrivit cărora   societatea comercială prezentă în   circuitul evazionist, în favoarea căreia   a intervenit învinuitul Bădălău Nicolae,   a primit de la APIA suma de 2.778.000   lei care a fost folosită de societatea   implicată în circuitul evazionist şi nu în   scopul pentru care banii fuseseră alocați.   De asemenea, în cursul acestui an, la   solicitarea învinuitului Bădălău Niculae,   societatea comercială implicată în   circuitul evazionist i-a pus la dispoziție, cu   titlu gratuit, produse alimentare pentru un eveniment organizat la restaurantul său.   În aceeaşi perioadă, învinuitul Bădălău Niculae a făcut demersuri pentru   angajarea fictivă a unei angajate de   la cabinetul său senatorial la una din   societățile comerciale implicate în   circuitul evazionist. Astfel, deşi aceasta   nu a desfăşurat nicio activitate în cadrul   societății comerciale implicate în circuitul   evazionist, a figurat mai mult timp ca   angajată şi a încasat sume de bani pentru   o activitate neefectuată. În cauză se   efectuează cercetări penale şi față de alte   persoane, în legătură cu fapte similare,   dar şi cu alte fapte.

Din rezoluția de începere a urmăririi   penale au rezultat date şi indicii   temeinice că persoanele suspectate   coordonau o rețea infracțională ce viza   monopolizarea producției şi desfacerii   produselor din carne, printr-un amplu   mecanism evazionist. În cadrul acestuia   erau utilizate societăți comerciale de tip   fantomă, pe care persoanele suspectate   le controlau şi care derulau operațiuni   comerciale cu eludarea normelor fiscale.   Astfel, fiecare persoană din cadrul   grupului avea atribuții bine determinate:   – unii dintre suspecți aveau atribuții   pe linia înființării firmelor fantomă;   – alți suspecți aveau atribuții pe linia   racolării cetățenilor străini în vederea  plasării acestora ca asociați în cadrul   firmelor fantomă implicate în circuitul   evazionist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor români dispuşi   să îşi asume calitatea de asociat şi   administrator al firmelor de acest   gen, în schimbul unor sume de bani;   – alți suspecți erau implicați în   reprezentarea firmelor fantomă   înființate în relația cu autoritățile   fiscale şi în identificarea funcționarilor   fiscali care să-i sprijine (ex: prin   muşamalizarea controalelor fiscale,   prin neefectuarea controalelor fiscale);   – unii dintre suspecți au intermediat   legăturile cu funcționari din cadrul ANAF   cu atribuții în verificarea firmelor şi s-au   implicat în soluționarea controalelor   fiscale asupra societăților fantomă;   – alți suspecți aveau atribuții de   întocmire a documentației contabile   pentru operațiunile comerciale   realizate de către firmele fantomă;   – alți suspecți au coordonat operațiunile  de transport şi au menținut legătura  cu şoferii, cu reprezentanții firmelor  beneficiare.

Din documentul mai sus menționat   a mai rezultat că membrii grupării   desfășurau activități având ca scop   principal reducerea substanțială a   obligațiilor fiscale datorate bugetului de   stat, prin omisiunea, în tot sau în parte,   a evidențierii, în actele contabile ori în   alte documente legale, a operațiunilor  comerciale efectuate sau a veniturilor  realizate. Concomitent, erau evidențiate  cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni   fictive. De asemenea, sustragerea   de la efectuarea verificărilor fiscale,   reprezenta o altă modalitate de evaziune   fiscală. În acelaşi timp, persoanele   suspectate au procedat la stabilirea   cu rea-credință a impozitelor, taxelor   sau contribuțiilor, având ca rezultat   obținerea, fără drept, a unor sume de   bani cu titlu de rambursări sau restituiri   de la bugetul general consolidat, în   special sume datorate cu titlu de TVA.    Membrii rețelei au derulat, de asemenea,   operațiuni comerciale triunghiulare   scriptice (în realitate mărfurile fiind   valorificate fără forme legale pe piața   internă, cu eludarea legislației privind   obligațiile fiscale generate de TVA, impozit   pe profit ş.a.), în care au fost implicate   societăți comerciale pe care membrii   grupului le-au folosit pentru reducerea  masei impozabile. Astfel, aceştia declarau   scriptic fictiv raporturi comerciale  intracomunitare şi menționau, tot fictiv,   că operațiunile ar fi fost susținute şi prin   realizarea de tranzacții bancare în „buclă”.   În realitate, operațiunile comerciale erau   folosite pentru tranzitarea succesivă  a conturilor societăilor în circuitul   comercial, după care se reîntorceau   la societatea inițiatoare, scopul fiind   ascunderea circuitului real al mărfurilor.   De asemenea, pentru eludarea sistemului   de taxe şi impozite, impus de legislația  financiară a statului român, reprezentanții   societăților menționate recurgeau la   „reglarea” balanței de TVA sub forma  corelării valorii achizițiilor cu livrările  efectuate, uzând de interpunerea unor  circuite comerciale frauduloase în care  au fost angrenate societăți comerciale  cu un comportament de tip „fantomă”,   controlate prin interpuşi.

Valoarea prejudiciului cauzat   bugetului de stat în perioada 2011 – 2013   fost estimată la peste 50 de milioane de   euro, reprezentând impozit pe profit și   TVA neachitate, precum şi TVA rambursat  prin declararea de operațiuni fictive.

Luare de mită şi instigare la fals pentru un procuror din Târgu Mureş

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție   desfășoară cercetări într-o cauză penală   privind infracțiuni de corupție care   implică un magistrat procuror din cadrul   unui parchet de pe lângă judecătorie,   din raza de competență a Parchetului   de pe lângă Curtea de Apel Tîrgu Mureş.   Față de magistratul procuror s-a dispus începerea urmăririi penale   sub aspectul a două infracțiuni de   luare de mită şi instigare la fals în   înscrisuri sub semnătură privată.   În cauză, procurorii DNA au solicitat   Consiliului Superior al Magistraturii   (CSM) autorizarea efectuării unor   percheziții. CSM a avizat efectuarea   perchezițiilor, având în vedere că   procurorul în cauză este suspectat   în legătură cu infracțiuni de corupție   constând în primire de bani şi bunuri   pentru soluționarea dosarelor aflate   pe rolul parchetului, în favoarea unor   persoane cercetate pentru infracțiuni   de violență şi contra avutului privat.   La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de   angajați ai Jandarmeriei și de ofițeri ai   Direcției Generale Anticorupție (DGA).   şi de sprijinul de specialitate al Serviciului   Român de Informații.

Mită în natură pentru d-na. prim procuror

Procurorii din cadrul Direcției   Naționale Anticorupție efectuează acte   de urmărire penală față de inculpata   Majeczki Izabella, prim procuror al   Parchetului de pe lângă Judecătoria   Gheorgheni (județul Harghita), în sarcina   căreia s-au reținut două infracțiuni de   luare de mită şi instigare la infracțiunea de   fals în înscrisuri sub semnătură privată.   Din Ordonanța de punere în mişcare a   acțiunii penale au rezultat următoarele:   În cursul anului 2011, inculpata Majeczki   Izabella, în

Mita in natura

Mita in natura

calitatea menționată, a   pretins şi a primit, prin intermediar,   de la două persoane cercetate într- un dosar penal, ovine şi bovine (două  vaci, trei oi și doi miei), în valoare de   aproximativ 10.000 lei, pentru ca, în   schimb, să îşi exercite atribuțiile de  prim-procuror, astfel încât persoanele   cercetate să beneficieze de o soluție favorabilă în dosarul penal în care erau   cercetate pentru infracțiuni cu violență.   Pentru a ascunde infracțiunea de luare de   mită descrisă mai sus, inculpata Majeczki   Izabella a instigat și a ajutat o persoană   să contrafacă, la data de 14 august 2013,   în două exemplare, un înscris în care a   consemnat, neconform adevărului, că   a remis suma de 3.000 lei uneia dintre   persoanele de la care primise anterior mita.   În perioada 26 august-septembrie 2013,   inculpata Majeczki Izabella i-a solicitat   unui om de afaceri să înlesnească   obținerea, de către societatea comercială   deținută de concubinul ei, a unei lucrării   de construcții, în vederea obținerii unor   foloase materiale. În schimb, Majeczki   Izabella i-a promis omului de afaceri,   că va face demersuri astfel încât să fie   urgentată soluționarea unui dosar penal   constituit ca urmare a plângerii omului   de afaceri. La data de 26 august 2013,   în schimbul ajutorului promis, Majeczki   Izabella a primit de la omul de afaceri o   sacoşă ce conținea produse alimentare.  La data de 7 noiembrie 2013,   procurorii anticorupție au dispus   reținerea acesteia pe o perioadă de 24 de   ore, urmând a fi prezentată la Curtea de   Apel București cu propunere de arestare   preventivă pentru 29 de zile.

A pierdut banii parchetului la Pocher. Bravos, domn procuror!

Procurorii DIICOT Buzău au declanşat   o anchetă internă, după ce au observat că   unul dintre colegii lor, procurorul George   Mărgărit, a depăşit termenul legal de 14   zile pentru returnarea banilor primiți din   bugetul instituției, pentru organizarea   unui flagrant. Este vorba despre suma   de 10.000 de euro, cu care trebuia să fie   cumpărată cantitatea de 7,5 kilograme   de haşiş de la o rețea de traficanți.

a pierdut banii parchetului la poker

a pierdut banii parchetului la poker

Flagrantul a reuşit, doi traficanți de   stupefiante din Spania fiind arestați   preventiv, la Buzău, pe data de 27   septembrie 2013. Banii nu s-au mai întors   la DIICOT, iar lipsa acestora a fost sesizată   de superiorii procurorului, care au dispus   verificări. Aşa a aflat conducerea DIICOT   Buzău că nu doar banii din flagrantul   pentru haşiş dispăruseră, ci o sumă de   aproape zece ori mai mare, care provenea   din banii indisponibilizați în vederea   confiscării în cursul altor anchete penale.  Instituția buzoiană a recuperat suma   de 13.500 de euro din prejudiciul total   produs de procurorul Mărgărit, care   şi-a dat demisia de la D.I.I.C.O.T. Buzău,   revenind la Parchetul Judecătoriei Buzău.   Mare ruşine…

Articol aparut in Revista Politiei Impact nr. 131 din Noiembrie 2013

*Face-ti click pe link-ul de mai sus pentru a descarca acest numar in format PDF