suti de buzunare

Păziţi-vă buzunarele! Nu daţi satisfacţie şuţilor!

Păziţi-vă buzunarele! Nu daţi satisfacţie şuţilor!

Este recunoscut faptul că furtul din buzunare, alături de prostituţie, sunt considerate unele dintre cele mai vechi meserii din lume. Oprindu-ne strict la hoţii de buzunare, deşi poate părea greu de crezut, aceştia se pot lăuda cu o ”meserie” sigură, de pe urma căreia pot câştiga bani frumoşi, dacă ţinem cont de faptul că, deşi nu au lucrat nici o zi cu acte în regulă, reuşesc să îşi întreţină familiile, să îi dea la şcoală, într-un cuvânt să le asigure traiul de zi cu zi. Nu vrem să facem din acest material apologia hoţilor de buzunare, ci doar să prezentem aspecte din culisele celor ce se ocupă cu aceste infracţiuni, amănunte care să ne ajute să ne ferim în a cădea în plasa acestor indivizi, care parazitează societatea. Cei care ne-au dezvăluit din culisele acestor acţiuni au fost oamenii legii, care au ţinut să ne precizeze că nu trebuie să plecăm de la premisa că doar cei mai prost îmbrăcaţi şi mai închişi la culoare pot da atacul la buzunarele cetăţenilor, ci la fel de bine pot face acest lucru şi persoane prezentabile, bine puse la punct.

E clar că nu oricine poate intra în această tagmă a oamenilor certaţi cu legea. ”Dacă ar fi să facem un portret al acestor infractori, putem spune că dau dovadă de o bună stăpânire de sine, sunt joviali, convingători, se fix uită în ochii persoanei pe care o abordează, iar atunci când nu le iese mişcarea, ştiu repede cum să iasă din situaţia creată, fiind foarte inventivi”, a declarat ag. şef pp. Cătălin Ologu de la Biroul de Investigaţii Criminale (BIC) din cadrul Poliţiei Municipiului Constanţa. Tot de la acesta am mai aflat că toţi şuţii de buzunare respectă cu stricteţe anumite legi nescrise, existând o disciplină strictă în rândul acestora, cum ar fi faptul că niciodată un hoţ nu intră pe un alt ”sector”, decât dacă are permisiunea celui care ”coordonează” respectiva zonă. La fel se întâmplă cu cei care migrează dintr-un oraş în altul, în caz contrar, existând riscul să primească o ”corecţie” din partea concurenţei. Plecând de la aceeaşi idee, că fiecare îşi păstrează ”domeniul de activitate”, nu vom găsi niciodată un şuţ care activează pe mijloacele de transport în comun să operze şi pe stradă, sau în alte locuri publice, mai mult sau mai puţin aglomerate, cum ar fi pieţe, parcuri, biserici.

Comunicarea între şuţi se face folosind un limbaj codificat

Interesant este şi vocabularul folosit de infractori, prin care pot comunica fără teama de a fi înţeleşi de cei din jur. De exemplu, dacă ne aflăm într-un mijloc de transport în comun şi auzim expresia: ”Hai, că s-a cântat!” este clar că băieţii răi au reuşit să subtilizeze un portofel sau un telefon mobil. Şi lista cuvintelor este lungă, aşa încât vă prezentăm doar câteva dintre ele: bărbatul este numit martalog, femeia luată în colimator este denumită şeică, iar dacă se vorbeşte despre un bărbat şi portofelul vizat atunci este folosit termenul de coajă, în timp ce pentru femeia cu poşetă se va folosi cuvântul ploscă. Pentru oamenii obişnuiţi, toate aceste expresii pot părea amuzante şi fără nici o relevanţă, însă pentru cei aflaţi în ”misiune” într-un mijloc de transport, şi aud cuvintele: are coaja la căldură, e clar că mesajul transmis este că victima are portofelul în buzunarul din interior. În schimb, dacă se spune: are coaja la primărie, atunci informaţia este că portofelul se afă într-un buzunar la exterior. În cazul în care nu reuşesc să ”facă” victima, atunci se va spune că omul e ţepos sau arici, iar dacă simt prezenţa unui poliţist, atunci e clar că în autobuz se află o volantă.

Dacă ne referim puţin şi la organizarea hoţilor de buzunare, atunci este bine de ştiut că liderul grupului, cel care dă atacul propriu- zis este denumit cântător, în timp ce celelalte persoanele participante la infracţiune se află la intervenţie. În momentul când se dau jos din mijlocul de transport, niciodată nu rămân grupaţi, fiecare luând-o în direcţii diferite, după care se organizează din nou în urma unui apel telefonic, când stabilesc locul de întâlnire. Nu puţine sunt cazurile în care cel care comite furtul nu împarte banii în mod egal, acest lucru traducându-se în limbajul lor că trăgătorul îi dă fundeni sau apucă să rupă din bani, motiv pentru care băieţii răi se iau la bătaie.

Mai nou, hoţii operează şi pe maxi-taxi

Dacă furturile de pe autobuze erau de notorietate, mulţi preferând să apeleze la maxi- taxi, din considerentul că acestea sunt mai ferite de hoţi, acum nici respectivele mijloace de transport nu mai oferă singuranţă din acest punct de vedere. Din păcate, fenomenul este destul de greu de gestionat de poliţişti, în condiţiile în care microbuzele sunt supraaglomerate, iar ”călătorii” pot cere şoferului să oprească în orice moment, adică imediat după ce a fost furat vreun portofel sau telefon. Chiar dacă unele maxi –taxi sunt dotate cu camere de luat vederi, de multe ori înregistrările nu sunt foarte clare datorită luminii soarelui care afectează claritatea imaginii. Un alt inconvenient ar fi acela că respectivele camere video nu au o capacitate mare de stocare, înregistarea fiind reţinută timp de 24 de ore, iar până se obţin aprobările de vizionare, acestea sunt deja şterse. Tocmai pentru a uşura munca oamenilor legii, aceştia fac apel la cetăţeni ca ori de câte ori sunt victime ale infractorilor să anunţe poliţia, oferind informaţii, în condiţiile în care orice amănunt, aparent neînsemnat poate conduce la identificarea şi prinderea hoţilor.

La curea”, metoda preferată a hoţilor de buzunare

Aşa cum spuneam şi mai sus, cei care ”operează” în mijloacele de transport în comun nu sunt aceeaşi cu cei care acţionează pe stradă, aşa încât putem vorbi de alţi infractori, alte tactci, alte metode. Una dintre metodele folosite este cunoscută ca fiind metoda ”la curea”, care constă în scuturarea victimei de curea, de haine, aşa încât hoţul să poată sustrage portofelul. Poate că metoda nu pare una de succes, în condiţiile în care nimeni nu ar sta să fie ”scuturat”, însă acţiunea are finalul scontat atunci când se vine cu un scenariu bine pus la punct. De exemplu, infractorul se duce la un bărbat şi i se adresează familiar cu întrebarea: ”Ce faci, prietene?” Bineînţeles, este privit cu uimire şi neîncredere de către interlocutor, moment în care i se dau explicaţii, aşa încât să pară cât mai convingător, apelând la poveşti de genul: ”am fost colegi în port şi ieşeam la un pahar cu frati-miu”, sau ”am fost la tine cu frati-miu, acum câţiva ani, să îţi zugrăvim şi mi-am uitat canciogul”. Apoi, scenariul continuă cu o improvizaţie de genul: dacă te mai iei de frati-miu uite aşa îţi fac, şi urmează scuturarea de rigoare, care se lasă cu furtul portofelului, sau dacă se foloseşte varianta cu zugrăvitul, supărarea vine de la canciogul uitat şi care trebuie înapoiat, căci, în caz contrar victima va fi aprig scuturată şi i se face o demonstraţie pe viu, soldată cu acelaşi subtilizat de portofel. Indiferent dacă hoţul a intrat în posesia portofelului sau tentativa a eşuat, la final se recunoaşte confuzia, după care victima este bătută pe umăr şi împinsă de la spate, să ia viteză dacă se poate, iar hoţul pleacă grăbit în direcţia opusă. Sunt cazuri reale, în care oamenii simpli au fost păgubiţi de sume importante de bani.

Metoda ”la curea”, actualizată de hoţi

Un caz asemănător s-a petrecut la data de 27 august 2013, când poliţiştii din cadrul Biroului Investigaţii Criminale au fost sesizaţi de către un cetăţean, cu privire la faptul că, o persoană necunoscută i-a sustras portofelul din buzunar. De data aceasta, partea vătămată a fost abordată de un bărbat, care i-a distras atenţia sub pretextul că un prieten de al său a suferit o fractură a piciorului, s-a aplecat asupra acestuia indicându-i cu mâna zona fracturii, moment în care i-a sustras din buzunarul stâng al pantalonilor un portofel ce conţinea actul de identitate, permisul de conducere, carduri de cumpărături şi sumele de 540 lei şi 500 de euro, cauzându-i un prejudiciu total de 3000 lei. În urma investigaţiilor efectuate, poliţiştii Compartimentului Furturi din Buzunare şi Poşete, Biroul de Investigaţii Criminale, l-au identificat pe D. Aurel, de 53 de ani, din Medgidia, suspect de comiterea faptei. Acesta a fost prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa cu propunere de arestare preventivă, propunerea fiind respinsă şi dispunându-se obligarea învinuitului de a nu părăsi localitatea de domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.

 

Turiştii străini, cei mai vânaţi de hoţi

O altă categorie ”vânată” de hoţi este cea a turiştilor străini care ajung în oraş odată cu acostarea navelor de croazieră. Infractorii mizează pe faptul că cei care vin să ne viziteze oraşul sunt pensionari, oameni în vârstă de bună credinţă, care pot fi uşor intimidaţi cu o legitimaţie falsă, în baza căreia pretind a fi poliţişti. Sub pretextul ”vrem să vă verificăm actele, paşapoartele, portofelele pentru a ne asigura că nu sunteţi traficanţi de droguri”, mai mulţi turişti au căzut în plasa infractorilor, în limbajul cărora turiştii străini sunt denumiţi centauri. Pentru a nu cădea victime ale infractorilor, oamenii legii le recomandă străinilor să opteze doar pentru excursii de grup. De asemenea, s-au luat măsuri pentru a contracara acest fenomen, în zonele respective existând mai mulţi poliţişti, iar în cazul în care s-a petrecut un astfel de incident, victimele au ocazia să le identifice din albumele create, existând o bază de date cu cei care se ocupă cu aşa ceva. Mai mult decât atât, poliţiştii constănţeni au organizat numeroase acţiuni, în cadrul campaniei de prevenire derulate la nivel naţional sub denumirea ”Săptămâna prevenirii criminalităţii”. Astfel, cu ocazia acostării în Portul Constanţa a două nave de pasageri, având la bord aproximativ 5.000 turişti străini, care au vizitat atât principalele obiective turistice din judeţul nostru, cât şi din ţară, poliţiştii din cadrul Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime, împreună cu Garda de Coastă şi cu sprijinul Administraţiei Porturilor Maritime Constanţa S.A., au organizat şi efectuat, în data de 26 septembrie a.c., o acţiune de prevenire, în incinta Portului Constanţa, la terminalul de pasageri. Poliţiştii au înmânat flyere cu recomandări preventive, atât în limba română, cât şi într-o limbă de circulaţie internaţională, astfel încât vizita turiştilor să fie lipsită de evenimente neplăcute. Scopul principal a fost acela de informare cu privire la măsurile minime de autoprotecţie, pe care aceştia trebuie să le adopte, pentru a nu deveni victime ale infractorilor, recomandările având un caracter proactiv. Concret, turiştii au fost sfătuiţi să nu se angajeze în discuţii cu persoane necunoscute, să verifice cu atenţie actele persoanelor ce susţin că au calităţi oficiale, să nu îşi lase bagajele nesupravegheate, să îşi ţină portofelul în buzunarul interior, cât mai aproape de corp, şi să privească întotdeauna în jurul lor în momentul în care scot banii.

Hoţi arestaţi

Una dintre victime a fost un francez de 76 de ani, care făcea un tur al României, cu rulota, împreună cu soţia şi încă un cuplu, a avut parte, miercuri, 25 septembrie a.c, de un incident nefericit. Francezii au fost acostaţi de trei indivizi, dintre care unul s-a dat drept comisar de poliţie, le-a arătat o legitimaţie falsă, după care le-a cerut portofelele la control şi actele, pentru a se asigura că nu sunt implicaţi în afaceri cu droguri. Turiştii au fost receptivi la solicitarea impostorilor şi le-a oferit portofelele şi actele. În momentul când verifica portofelul victimei, falsul poliţist i-a sustras 1.000 de euro din el, după care au fost restituite portofelele şi actele, sunându-le că sunt liberi să plece întrucât asupra lor nu planează nici o suspiciune. Abia după ce francezul a constatat lispa banilor, şi-au dat seama de înscenarea hoţilor, reclamând furtul la poliţie. Conform spuselor ag. şef pp. Cătălin Ologu de la Biroul de Investigaţii Criminale (BIC), un echipaj din cadrul BIC s-a deplasat la locul indicat de păgubit şi, în scurt timp, suspectul a fost reţinut. Bărbatul se numeşte Molis Suliman, de 41 de ani, din Constanţa, şi este suspectat de comiterea altor furturi prin aceeaşi metodă, denumită ”şmen”, sustragerea unei sume de bani în momentul în care sunt număraţi, fără ca păgubitul să realizeze acest lucru. Molis Suliman a fost arestat preventiv pentru o perioadă de 29 de zile, sub acuzaţiile de furt calificat şi uzurpare de calităţi oficiale. Lucrătorii BIC continuă cercetările pentru identificarea celorlalţi doi suspecţi.

Folosind acelaşi scenariu, alte două persoane au fost victimele unei incident asemănător. Incidentul s-a petrecut joi, 10 octombrie, în jurul orei 13.30, în Portul Tomis din Constanţa. Este vorba de doi turişti din Germania, soţ şi soţie, care au ajuns în Portul Constanţa la bordul navei de croazieră „Artania”. Aceştia au fost abordaţi de o persoană necunoscută, care prin uzurparea de calităţi oficiale, a sustras un portofel ce conţinea o sumă de bani şi documentele personale. Din păcate pentru impostor, în portofelul victimei nu exista decât suma de 12 euro. În urma cercetărilor efectuate de poliţiştii Biroului de Investigaţii Criminale a fost identificat un suspect, în persoana lui Izmet S., de 50 ani, din Constanţa. Pe numele acestuia a fost emisă Ordonanţă de reţinere pentru 24 ore, urmând să fie prezentat Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa cu propunere de arestare preventivă.

Demn de menţionat este faptul că majoritatea furturilor reclamate de victime la poliţie au fost soluţionat în scurt timp, şi asta datorită profesionalismului poliţiştilor din cadrul Compartimentului Furturi din Buzunare şi Poşete, Biroul de Investigaţii Criminale.

Camelia UNGUREANU