vizita imperiala

Iunie 1914 – O vizită imperială la Constanţa

Se împlinesc o sută de ani de la un eveniment politic, diplomatic, cum nu s-a mai organizat vreodată la Constanţa: vizita ţarului Nicolae al II-lea, moment de mare importanţă pentru orientarea politicii externe a României de la acea vreme. Trecând peste aspectele diplomatice ale acestei întâlniri la nivel înalt, vom relata câte ceva despre modul cum au acţionat comunitatea locală, cetăţenii şi edilii Constanţei, în acele zile de un fast deosebit.tarul rusiei la constanta 1

În ziua de 16 mai 1914, la orele 16,30, primarul Constanţei, Virgil Andronescu, deschidea şedinţa consiliului local, înştiinţându-i pe cei opt consilieri de un eveniment extraordinar ce avea să aibe loc la Constanţa. Era de fapt singurul punct pe ordinea de zi a şedinţei. Citim astfel în registrul de procese-verbale, următoarele: “D-l Primar luând cuvântul arată: După cum cunoaşteţi, miercuri am primit o telegramă din partea D-lui Prim Ministru prin care am fost chemat la Bucureşti şi aici ni s-a comunicat că faţă de hotărârea ce s-a luat ca Majestatea sa Ţarul Rusiei să facă o vizită Majestăţii Sale  Regelui, s-a fixat ca loc de întâlnire oraşul Constanţa. Faţă cu distinsa onoare ce se face oraşului nostru cu această ocaziune, urmează, ca şi oraşul să caute a face una dintre cele mai frumoase primiri distinşilor oaspeţi, pentru ca această primire să fie la înălţimea solemnităţii ce comportă, necesitează şi cheltuieli însemnate, pe lângă cheltuielile destul de însemnate ce se vor face din partea Statului. Prin bugetul exerciţiului în curs nefiind alocată nici o sum[ pentru o asemenea cheltuială, urmează ca Dvs. să mă autorizaţi a face aceste cheltuieli, fixând totodată şi suma în limitele căreia să pot face aceste cheltuieli”.

“Consiliul, văzând expunerea D-lui Primar şi deliberând,

În unanimitate,

Decide:

Autoriză pe D-l Primar ca să facă cheltuielile necesare pavoazărei oraşului şi diferite alte lucrări necesare recepţiunei Majestăţilor Lor Regele şi Ţarul, în limitele sumei de patru zeci mii lei, rămânând ca ulterior Consiliul să avizeze la fondurile din care urmează a se acoperi aceste cheltuieli şi eventual şi altele de va fi nevoie”. tarul rusiei la constaqnta 2

Şi au început lucrările de pavoazare a oraşului, de ridicare a arcurilor de triumf şi a tribunelor destinate publicului. De la Azuga soseau două vagoane cu ghirlande de brad, iar din Bucureşti alte două vagoane cu stâlpi împrumutaţi de la primăria Capitalei. Palatul Regal a fost şi el pregătit pentru vizita înalţilor oaspeţi. În acest sens, grădinarul şef a adus de la Bucureşti “diferite plante pentru împodobirea grădinii”, iar instalaţia electrică a fost suplimentată cu decoruri luminoase.

Reparaţii se făceau şi la clădirea liceului Mircea cel Bătrân, dar şi la localul Serviciului Sanitar şi a gardului din faţa gării.

Mare înghesuială a fost la biletele pentru tribuna rezervată civililor şi cea a militarilor, aceştia din urmă erau cei ce nu participau la defilare, dar tot aici aveau locuri şi soţiile cadrelor militare. Scaunele pentru tribune proveneau de la Teatrul “Elpis” al comunităţii elene.

Fireşte, pentru că numărul locurilor era limitat, se încercau şi intervenţii pe lângă oficialităţi, spre a se obţine biletele mult dorite. Ne vom opri la o scrisorică iscălită de Eufrosina Adam, la acea vreme directoarea Şcolii de fete nr. 2, din oraş, alături de care semnau şi colegele ei: Lucreţia Helgiu, Ana Stănescu şi Ortansa Păun. Mai amintim că Eufrosina Adam era văduva lui Ion Adam, scriitorul răposat, autor al volumului “Constanţa pitorească”, fost şi secretar la primăria Constanţa. Profitând, probabil, că la conducerea oraşului era tot un profesor, această Eufrosina Adam se adresa astfel primarului Virgil Andronescu, la 27 mai 1914: “Stimate D-le Andronescu. Şi spre noi urechea, zău aşa! Suntem aici patru creştine doritoare a vedea pe Măria Sa Ţarul, poate ne mai dregem gustul de amărăciunea ce purtăm de la ’77 în gură. E şi în interesul învăţământului istoriei – serios, eu una sunt incorigibilă în ce priveşte sentimentele naţionale. Poate ochii Măriei Sale să nu arate încredere pe viitor. Pentru asta însă trebuie să-i vedem. Toată introducerea asta este pentru favoarea a 4 bilete de tribună ce cerem de la Dv. Să le nădăjduim? De nu veţi uita – să vă uite necazurile. De nu ne veţi uita – să vă stea în drum bucuriile. Mulţumim”.

Până în ziua de 28 mai, bulevardul din faţa cazinoului, cunoscut atunci sub numele “Principele Nicolae” fusese reparat, iar din acea zi au început exerciţiile de defilare ale trupelor din garnizoană. Lucrările fuseseră executate de Serviciul Construcţiei şi Exploatării Porturilor Maritime, deoarece Primăria nu dispunea de materialele necesare, iar timpul presa. S-au executat şi lucrări de nivelare a şoselelor de legătură cu bulevardul, pe care urma să se execute defilarea trupelor

Pregătiri se făceau şi la catedrală, unde avea să fie primit Ţarul Rusiei spre a se oficia aici un Te Deum; din acest motiv, corul bisericii era “întărit” cu “elemente de voce în afara personalului activ”, pentru care fireşte, primarul a trebuit să plătească.

Pentru buna organizare a evenimentului, primarul Andronescu a emis o ordonanţă, la 30 mai 1914, din al cărei text reţinem următoarele fraze: “în ziua de 1 iunie 1914, de la orele 8 a.m. până la orele 11 p.m. circulaţia trăsurilor şi automobilelor nu este permisă din str. Vasile Alecsandri în jos până în port, afară de trăsurile şi automobilele ai căror conducători vor purta pe braţul drept o brăţară specială aprobată de noi. Publicul nu va fi admis să staţioneze decât la intersecţiile străzilor de pe parcursul cortegiului şi cu cărţi speciale liberate de primărie. Posesorii acestor cărţi vor ocupa locurile înainte de ora 8 ½ dimineaţa. Persoanele invitate a asista la trecerea cortegiului la Catedrală, în Tribunele Primăriei, se vor prezenta pentru a-şi ocupa locurile înainte de orele 9 a.m. Persoanele invitate a asista în Tribunele Primăriei la defilarea trupelor, se vor prezenta pentru a-şi ocupa locurile înainte de orele 5 p.m. (…) Proprietarii şi locatarii caselor situate pe parcursul cortegiului Imperial şi Regal vor putea obţine permisiunea de a ţine ferestrele deschise la trecerea cortegiului, sub condiţiunea de a nu primi persoane străine, fără autorizaţiunea specială a siguranţei generale”.

Pe lângă personalităţile locale, autorităţile civile şi militare, reprezentanţii vieţii economice a oraşului, primarul spera în atragerea unui public mai larg, scop în care lansează un “Apel către locuitorii oraşului Constanţa”, din al cărui text desprindem frazele următoare: “Înţeleptul nostru Rege ne-a dat încă o dovadă de marea sa dragoste şi bună-voinţă. Anunţându-i-se vizita Împăratului de la Nord, a Ţarului tuturor Ruşilor, a chibzuit să-l primească aci, în oraşul nostru, în cea de-a doua reşedinţă a Sa regească de vară. Acest act istoric fiind de importanţă deosebită, cetăţeni sunt datori ca faţă cu marea cinste ce se face oraşului nostru, să primească Înalta vizită cu tot fastul ce comportă un asemena act măreţ. Deoarece privirile întregii lumi sunt aţintite asupra oraşului Constanţa, trebuie să fim cu toţii la înălţimea <la> care ne-a ridicat Marele nostru Rege, arătând prin modul de a fi, că ne-am înălţat la civilizaţia ce ni se cuvine”.

Fiecare cetăţean, considerând ca cea mai mare sărbătoare cinstea ce ni se face, trebuie să se transforme de îndată în cel mai strict şi sever păzitor al ordinei, păstrând cu sfinţenie rânduiala ce s-a stabilit de autorităţile superioare şi de noi, pentru primirea M.M. L.L. Imperiale. Fiecare locuitor, mai ales pe stradele pe unde va trece cortegiul Imperial, trebuie să facă cu cea mai mare plăcere dovada de iubire, pavoazându-şi casa, balcoanele şi ferestrele, arătându-se astfel Înalţilor oaspeţi că considerăm cu toţii ca cea mai mare sărbătoare vizita Lor aci. Numai aşa purtându-ne vom dovedi ca ştim să preţuim atât prestigiul măreţ ce a creat ţărei Majestatea Sa Regele, cât şi onoarea ce se face oraşului nostru prin alegerea ca loc de primire a vizitei Majestăţei Lor Împăratul şi Împărăteasa tuturor Ruşilor. Oraşul Constanţa în decursul vremei s-a bucurat de scurgerea multor evenimente măreţe; de data aceasta însă este ridicat la cel mai înalt rang, aci se întâlnesc, Marele Împărat al Ruşilor, cu Regele României. Cel mai puternic Împărat din Nord cu cel mai puternic Rege din Orientul Europei. Să fim dar la înălţime, să corespundem în totul marei încrederi şi solicitudini ce înţeleptul nostru Rege ne-a arătat-o şi în această memorabilă ocaziune”.

Vizita din ziua de 1 iunie a decurs conform aşteptărilor, ziarele centrale dar şi străine au trimis aici reprezentanţi care au relatat momentele pas cu pas, iar operatorii de cinematograf au realizat o peliculă, pe care şi noi o putem vedea astăzi pe cunoscutul site de “filmuleţe”.

Ulterior evenimentelor, la 4 iunie 1914 Consiliul local se reunea în şedinţă, pentru a trage concluziile de pe urma înaltei vizite ce găzduise oraşul de la malul mării. Vom reda în continuare din procesul-verbal al şedinţei conduse de primarul Andronescu, un document cu mare încărcătură emoţională, ce merită cunoscut de cititori:

“…D-l Primar luând cuvântul arată: Comuna Constanţa a sărbătorit cu un fast deosebit venirea Împăratului tuturor Ruşilor. Suntem cu toţii mândri şi fericiţi că oraşul nostru a fost desemnat ca loc de întâlnire a Suveranului nostru şi a Împăratului de la Nord. Oraşul Constanţa de acum încolo reintră ca şi în timpurile îndepărtate în făgaşul istoric rămânând pentru viitorime ca un punct de istorie strategic, pentru care nu putem să fim decât mândri”.

“Este asa de important actul acesta, că simţim ca o datorie imperioasă de a lega cât mai multe amintiri pentru viitorime, arătând pe deoparte dragostea şi ospitalitatea de care cu toţii am fost animaţi, iar pe de altă parte ca din urmele de dovezi de conştiinţă solidarizată cu înălţimea evenimentului să se poată pomenii şi cetii decenii de ani actul măreţ petrecut la 1 iunie 1914”.

“Provincia Dobrogea a cărei stăpânire ni se discuta mai anţerţ, reîntregită în urma evenimente;lor glorioase  din anul trecut, formată astăzi din patru judeţe cis-dunărene, dă consfinţirea prin actul petrecut la 1 iunie că oraşul nostru Constanţa, este şi trebuie să rămână capitala nediscutată a întregii provincii. Înţeleptul nostru Suveran prin alegerea locului de întâlnire la Constanţa, ne-a dat dovadă pe lângă multele de până aci, de marele interes şi marea Sa dragoste ce ne poartă”.

“Istoria faptelor măreţe se scrie între contemporani prin cele ce se vorbesc şi se văd, dar pentru viitorime rămăşiţele pioase de recunoştinţă şi admiraţie se conservă prin urme istorice făcute de mâna omului şi creeate de creerul omenesc. Ne este imposibil a lăsa ca acest fapt să treacă pe neobservate şi dimpotrivă trebueşte neapărat să facem vreo lucrare demnă de amintirea celor petrecute”

“Pentru aceasta fac o propunere Domniilor Voastre şi anume: Ca de azi înainte bulevardul din faţa Cazinoului comunal, Principele Nicolae, să poarte numele de <<Bulevardul Ţarul Nicolae al II-lea>>, iar pe frontispiciul edificiului Cazinoului comunal, să se aşeze o placă comemorativă în marmură artistic lucrată pe care să se comemoreze faptul, că aci Majestatea Sa Împăratul Ruşilor şi Majestatea Sa Regele Carol I al Românilor, au primit defilarea trupelor Corpului 5 de armată al provinciei Dobrogea reîntregită”.

“În acelaşi timp propun, ca pe locul unde Marele Ţar al Ruşilor a pus piciorul pe pământul românesc să se aşeze de asemenea o placă comemorativ[ sau o mică columnă artistic lucrată în marmură pentru amintire, în scurgerea vremurilor, că aci cel mai puternic împărat a salutat pământul românesc, pe conducătorul poporului românesc cimentând către viitorime definitiva stăpânire a noastră la marea cea mare”.

Propunerile primarului au fost adoptate de consilieri, care au completat decizia cu fraza următoare; “Domnul Primar e autorizat  a aduce această deciziune la cunoştinţa Consiliului Comunal din Petersburg şi Ministerului de Externe al Rusiei”.

Cât despre oficialităţile de la Bucureşti, primul ministru Ion I.C. Brătianu a trimis o telegramă de mulţumiri, al cărei text a fost transpus de primar într-o proclamaţie către cetăţenii oraşului, afişată a doua zi, pe 2 iunie 1914. Reţinem următoarele: “Plin de mulţumire  că aţi răspuns atât de strălucit  apelului meu, îmi fac o plăcută datorie a vă face cunoscut aceste mulţumiri prin următoarea telegramă primită: Din înalt ordin, vă rog să transmiteţi locuitorilor Constănţeni, şi în special tuturor reprezentanţilor administraţiei, mulţumirile M.C. Regelui, pentru primirea ce au făcut auguştilor săi oaspeţi M.M.L.L. Imperiale, Împăratul şi Împărăteasa tuturor Ruşilor. Mai adăugăm că momentele vizitei şi chipurile înalţilor oaspeţi au fost imortalizate de fotograful constănţean N. Ioanid, iar un cunoscut doctor de aici strânsese şi el “material fotografic şi informativ”, pentru alcătuirea unui album dedicat acestei vizite.

După cum se vede, acum o sută de ani, Constanţa fusese în stare să asigure buna desfăşurare a unei vizite oficiale la cel mai înalt nivel. Cât despre conţinutul convorbirilor oficiale (şi mai ales a celor secrete), presa străină avea să scrie multă vreme despre sensurile acestei vizite neobişnuite, iar Constanţa va fi aşezată pe harta diplomaţiei europene.

Dr. Constatin Cheramidoglu